Violenţe, terorism şi frica de imigranţi

Poliţia federală a împiedicat desfăşurarea unui atac terorist într-un avion. NORDBAYERISCHE KURIER din Bayreuth revendică o analiză mai profundă a cauzelor terorismului. De data aceasta teroriştii au pierdut bătălia, dar războiul continuă. Iar acest război murdar al terorii trebuie combătut la rădăcinile sale. Kieler Nachrichten atrage atenţia că siguranţa zborurilor este în cea mai mare măsură dependentă de personalul din aeroporturi. Pericolul cel mai mare este coruptibilitatea angajaţilor de la filtrele de securitate, iar acest succes al anchetatorilor nu ne poate linişti pe deplin. Märkische Allgemeine din Potsdam avertizează asupra pericolului de a subestima ameninţările teroriste de pe teritoriul Germaniei. Dar Allgemeine Zeitung din Mainz nu este atât de sigur că a existat într-adevăr o situaţie periculoasă. Întrebarea pe care şi-o pune cotidianul este: „De ce ne învârtim atât în jurul unui subiect, care nu este nici pe departe clar definit, şi care pare, în cel mai bun caz, foarte improbabil.”

Tânăr de 18 ani se răzbună pe fosta lui şcoală

Ieri un tânăr a rănit 27 de persoane într-o şcoală, şi apoi s-a sinucis. Vroia să se răzbune, iar fapta a anunţat-o în prealabil pe internet. Ostsee-Zeitung din Rostock scrie că societatea a capitulat în faţa brutalităţii şi a violenţei. Încălcarea tabu-urilor este astăzi la ordinea zilei. Iar figurile exemplare pentru astfel de fapte se găsesc la tot pasul pe hard diskuri, la televizor sau pe internet. Mittelbayrische Zeitung din Regensburg face un apel la reflectare: „Ce putem face noi toţi? Să deschidem ochii, să ciulim urechile, să arătăm curaj civic şi să punem întrebări incomode.” Iar Express din Köln revendică un angajament sporit al autorităţilor în tratarea elevilor cu probleme. „Cine sparge armura tăcerii, atinge inima unui singuratic.”

Frica de imigranţii români

Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un reportaj cu titlul „Următoarea avalanşă – Spania se teme de imigranţii români”. În inima Madridului stă în căruciorul cu rotile un bărbat invalid. Chiar şi în frigul cel mai mare, el îşi arată membrele amputate vineţii. Madrilenilor li se face milă, şi îi umplu pahărelul de carton cu mărunţiş. Din când în când vine un tânăr în geacă de piele şi răstoarnă monezile în buzunarul său. „Este casierul mafiei româneşti”, spun poliţiştii de pe stradă.

Bande româneşti ar controla, conform Frankfurter Allgemeine, cartierele prostituţiei din Spania. „Româncele sărută” strigă peştii din uşa bordelurilor. Dar tinerele nu sunt în majoritate profesioniste, ci victime ale înşelătoriilor şi ale unor promisiuni pentru un trai mai bun. Numai anul trecut, poliţia spaniolă a a eliberat 1700 de astfel de sclave sexuale. Autorul articolului mai subliniază că, membrii organizaţiilor criminale sunt deseori foşti agenţi ai Securităţii, poliţişti sau soldaţi, care se lasă greu prinşi, şi, şi mai greu impresionaţi. Comunitatea românească din Spania, este, statistic vorbind, comunitatea cu cea mai mare rată a criminalităţii. Iar reporterul afirmă, că aceştia îşi pot măsura puterile chiar şi cu temutele carteluri de droguri sudamericane.

Satiră: "Bine aţi venit în UE"

Tageszeitung din Berlin publică o satiră intitulată „Unde sunt cărucioarele de bagaje”. Au dispărut toate? A văzut cineva un cărucior? Au plecat de capul lor? Triunghiul bermudelor? Nu... toate sunt în România. Că doar altceva nici nu au săracii acolo. Nici resurse, nici energie, nici rezerve. Nici căldură nu au, de aceea ţopăie... Doar mişcarea te încălzeşte. Poate de aceea sunt aşa de buni la gimnastica la sol. Iar Ion Ţiriac se gândeşte să doneze trei baxuri de băuturi energizante. Tot e ceva...

La Universitatea Craiova a fost introdus un program de creştere a cărucioarelor de bagaje. O pereche de neasemuit, spune autorul articolului, Germania şi România. Românii ne îngrijesc cărucioarele, noi le îngrijim artiştii. Nemţilor le plac românii, dar doar dacă ei se cheamă Peter Maffay sau Alexandra Maria Lara...

Privatizarea PETROM - Ecouri în Austria

Der Standard din Viena se ocupă astăzi de problema verificării privatizării Petrom, controlată în majoritate de concernul austriac OMV. Creşterile de preţ la livrarea de gaze naturale sunt subiectul principal al criticilor, iar Consiliul Suprem de Apărare a ţării va analiza procedurile de privatizare într-o şedinţă specială ce se va desfăşura mâine.

Preşedintele OMV Wolfgang Ruttenstorfer s-a întâlnit luni cu preşedintele Traian Băsescu pentru a dezbate problema. Rezultatul discuţiilor nu este însă cunoscut. Iar astăzi, Ruttenstorfer urmează să aibă o întrevedere cu premierul Tăriceanu. Acesta din urmă a declarat că nu doreşte o renegociere a contractului de privatizare. Nu pentru că îl cataloghează ca fiind foarte bun, ci pentru că ar reprezenta un semnal negativ pentru investitorii străini.