1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Vizită în bîrlogul lupului: Bush la Bagdad America, Germania şi patriotismul resentimentar

Petre Iancu28 noiembrie 2003
https://p.dw.com/p/B1Aw
In timp ce mulţi comentatori continuă să-şi facă griji în legătura cu soarta constituţiei europene şi a monedei euro, după torpilarea de facto a pactului de stabilitate din pricina nepedepsirii excesivelor deficite bugetare ale Germaniei şi Franţei, mai puţini au reuşit să reacţioneze la timp, la tema zilei. Care, neîndoielnic, a fost vizita, pe cît de curajoasă, pe atît de surprinzătoare în bîrlogul lupului, a preşedintelui american. Printre cotidianele mai rapide, Neue Zuercher Zeitung din Elveţia.

"Bush la Bagdad" titrează azi şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care nu semnalează însă decît o parte din mesajul preşedintelui. Seful Casei Albe, scrie ziarul, "şi-a elogiat militarii, adunaţi la aeroportul din capitala arabă, subliniind că soldaţii americani luptă în Irak împotriva terorismului, pentru a apăra America". In fapt, potrivit preşedintelui, forţele americane şi-au asumat dificila misiune şi pentru a le aduce irakienilor libertatea.

Teroriştii, a mai spus Bush, reluat de ziarul din Frankfurt, "speră că vom da bir cu fugiţii". Or, "n-am făcut atîta drum...şi nu ne-am asumat atîtea jertfe că să dăm înapoi în faţa unei bande de răufăcători şi de asasini". Comentînd evenimentul, ziarul german remarcă nu numai caracterul simbolic al acestei vizite de Ziua Recunoştinţei, principala sărbătoare de familie a americanilor, ci şi multiplele lui componente politice.

Manifestîndu-şi curajul fizic, preşedintele le-a reliefat atît concetăţenilor săi cît şi insurgenţilor din Irak, că nu se lasă intimidat de rachetele teroriste. Ziarul nu crede însă că impactul acestei călătorii-supriză va determina relansarea decisivă a popularităţii sale şi dispariţia criticilor americane la adresa campaniei irakiene. "Bush n-o fi atît de naiv încît să creadă că o cină riscantă cu soldaţii săi va alunga norii adunaţi pe cerul scenei americane din pricina cursului său politic extern". Cotidianul din Frankfurt nu se încumetă să aprecieze nici efectul vizitei asupra moralului trupelor SUA.

In schimb, vizita transmite un mesaj extern clar. "După multiple discuţii şi modificări strategice, după interminabile dezbateri privind durata staţionării trupelor şi calendare ale transferului puterii", preşedintele SUA a făcut o promisiune categorică: "loialiştii lui Saddam au pierdut partida, iar America nu-şi va lua picioarele în spinare".

"O reuşită lovitură de teatru", apreciază şi cotidianul francez L'Union din Reims, notînd că, prin "renunţarea la confortul casnic texan şi plecarea sa temerară pe front Bush a izbutit cu siguranţă să-şi impresioneze compatrioţii".

Ceea ce readuce în discuţie problema patriotismului. Editorialul ziarului berlinez Die Welt, publicat sub semnătura lui Alan Posener, face o paralelă între patriotismul american şi cel al germanilor şi europenilor în genere, titrînd: "Patriotism fără resentimente". Ziarul semnalează că o majoritate covîrşitoare din americani, în speţă 8 din 10 îşi declară deschis ataşamentul faţă de SUA. In răstimp, doar 2 din tot atîţi germani, şi numai 3 italieni, 4 francezi şi 5 englezi din 10 îşi manifestă mîndria de a fi cetăţenii propriei lor ţări.

Intrebîndu-se de ce patriotismul, care, "transformat sub nazişti în isterie paranoică" a provocat în Germania marele dezastru, rămîne atît de impopular pe vechiul continent, analistul german decortichează rădăcinile istorice ale fenomenului. "Conştiinţa naţională germană", scrie el, "s-a format abia în reacţie la cuceririle napoleonene, ca ecou al înfrîngerilor suferite, şi deci legată intrinsec de resentimente". Cînd inamicii au dispărut, "patriotismul s-a văzut nevoit să-i inventeze vrăjmaşi, imaginîndu-i ba pe duşmanii catolici, ba pe evrei".

Pe această tulpină s-a grefat ulterior sentimentul ultragiat al "apartenenţei la un popor de-a pururi victimizat". Acest sentiment este cel care, potrivit lui Alan Posener, distruge patriotismul german şi nu, citez "cultura memoriei ruşinii noastre, incriminată cîndva de scriitorul Martin Walser", citat închis. Făcînd aluzie la un faimos discurs, cotat drept antisemit, al scriitorului german, care ceruse stoparea unei prezumtiv ritualizate confruntări cu trecutul nazist, autorul constată că acelaşi mecanism patriotic defectuos de la dreapta spectrului politic funcţionează şi la stînga lui. Citez: "Că aşa stau lucrurile şi la stînga reiese din constatarea numărului mare al germanilor, care şi-au redescoperit mîndria naţională abia după ce cancelarul a atacat America în chestiunea irakiană", citat închis.

In fine acelaşi ziar semnalează pe trei pagini aprinsa dispută iscată de un studiu berlinez asupra antisemitismului, reprimat de Centrul European de cercetare a rasismului şi xenofobiei, care-l comandase. Ziarul se întreabă în ce măsură punerea lui sub obroc se datorează faptului, că "studiul identifică islamismul multor musulmani imigraţi drept una din sursele majore" ale urii faţă de evrei şi faţă de israelieni din Europa, ceea pare să contravină liniei politice a instituţiei de la Viena şi unei prezumtive corectitudini politice. Tema valului de antisemitisme vechi şi noi, care s-a abătut asupra Europei regăseşte între altele şi în paginile ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.