Vizita cancelarului Angela Merkel în Polonia

De exemplu cele legate de gazoductul germano-rus de la Marea Baltică, sau de cele referitoare la posibilele pretenţii ale germanilor strămutaţi din fostele teritorii din Polonia, de a-şi recăpăta proprietăţile sau de a fi despăgubiţi. Angela Merkel doreşte să pledeze la Varşovia şi în favoarea adoptării proiectului constituţiei europene, respins de Polonia în forma lui actuală. Si planurile de instalare a unui nou sistem american antirachetă pe teritoriul ţării va fi abordat în discuţiile cu conducerea poloneză. Este pentru prima dată că Angela Merkel efectuează o vizită în străinătate împreună cu soţul ei, Joachim Sauer, tocmai în scopul de a sublina caracterul personal al vizite.

Prin aşa numita „Declaraţie de la Berlin“ pe care Angela Merkel o va prezenta pe 25 martie cu prilejul Reuniunii jubiliare la vîrf a celor 27, cînd se împlinesc 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, ce stă la baza fondării Uniunii Europene, ea şi-a propus să pună noi accente în construcţia europeană, să revitalizeze dialogul privind adoptarea Constituţiei şi să accelereze procesul de închieiere a unor noi acorduri de parteneriat şi cooperare între Uniunea Europeană şi Ruasia. În acest scop Angela Merkel are nevoie de acordul fraţilor Kaczynski, Lech, preşedintele Poloniei şi Iraoslav, premierul. Nu de mult cei doi fraţi declaraseră proiectul constituţional european, îngropat şi negocierile cu Rusia blocate, din cauza refuzului Moscovei de a mai permite exportul de carne din Polonia. In ultimul timp Varşovia dă semne că nu s-ar mai opune atît de vehement proiectului constituţional dacă se vor face modificări în sensul dorit de ea. Iaroslav Kaczynski, un catolic practicant s-a pronunţat pentru înscrierea în Constiuţia europenă a ueni referinţe la valorile creştine. Angela Merkel , o protestantă practicantă afirmă că nu se vor face probabil astfel de referiri pentru ca textul Constituţiei să fie cît mai consensual.

Si diferenţele privind instalarea unui scut american antirachetă pe teritoriul polonez par a fi depăşite, decizia în acest sens revenind în final ori şi cum americanilor. Conducerea poloneză speră ca Angela Merkel să poată media cu succes în litigiul cu Rusia privind exportul de carne din Polonia, dar în context preşedintele Comisiei de politică externă a Seismului polonez , Pavel Zalewski a cerut Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate, dacă pretinde că duce o politică externă comună, dat fiind că Polonia este tratată nedrept de un partener al Uniunii, în speţă de Rusia. Merkel a dat asigurări că Polonia poate conta pe solidaritatea energetică a Uniunii Europene, referindu-se la teama Varşoviei faţă de proiectul gazoductului de la Marea Baltică.

O altă chestiune care împovărează relaţiile biletareale este şi cea legată de plîngerile unor alungaţi din fostele teritorii germane, aflate astăzi în Polonia, depuse la Tribunalul pentru drepturile omului de la Strasburg. Aceştia se consideră prin strămutarea forţată la sfîrşitul celui de al doilea război mondial şi prin deposedările suferite profund afectaţi şi loviţi în drepturile fundamentale ale omului, grav încălcate. Dacă Trinbunalul le va da dreptate, atunci ei vor putea avea pretenţii la despăgubiri şi retrocedări. Guvernul german a dat asigurări că aşa ceva nu se va întîmpla, dar conducerii de la Varşovia îi este teamă că Polonia ar putea fi pusă la plată. Astă seară Angela Merkel se va afla la reşedinţa de vară a guvernului, la Jurata în peninsula Hel ,un loc simbolic al relaţiilor polono-germane.

Din vila sa ,Angela Merkel va putea vedea plaja din Gdansk, unde la 1 septembrie 1939 vasul de război german Schleswig- Holstein a lansat primele tiruri contra Poloniei, declanşînd astfel cea de a doua conflagraţie mondială. Timp de şapte zile 200 de soldaţi polonezi s-au apărat cu trei tunuri şi patru mortiere contra a 3000 de germani susţinuţi de aviaţia şi artileria de luptă. In 1939 raportul de forţe a fost inegal, în cîteva săptăîmîni Germania ocupînd Polonia, ultimul post polonez care s-a predat pe 2 octombrie 1939 aflîndu-se chiar pe penisnsula Hel. Toată peninsula de 40 de km. aminteşte de istoria celui de al doilea război mondial. De la reşedinţa sa, cancelarul Germaniei va putea vedea în depărtare profilîndu-se şi şantierele navale din Gdansk, leagănul sindicatului Solidaritatea, mişcarea ce a declanşat prăbuşirea în 1989 a comunismului în Europa de est, şi care a dus şi la reunificarea Germaniei.