Vor fi alegerile din Irak amânate?

Premierul intremiar irakian, Ijad Allawi este unul din principalii susţinători ai alegerilor de la 30 ianuarie. Ieri, Allawi s-a văzut nevoit să accepte că situaţia actuală din Irak nu va permite accesul tuturor alegătorilor la urne. Ideea nu a fost pe placul Washingtonului, unde Goerge W. Bush a pus imediat mâna pe telefon pentru a se convinge că data programată iniţial va rămâne în vigoare. Generalul american responsabil de situaţia din Irak, John Abizaid, explică într-o emisiune transmisă de postul de radio NPR: ”Suntem de părere că este mai bine ca alegerile să se desfăşoare la teremneul stabilit, chiar dacă vor fi întâpâmpinate dificultăţi, precum în Afganistan sau San Salvador, decât să le amânăm”, spunea militarul american.

Atât pentru soldaţi cât şi pentru guvernul american, termenul reprezintă un reper clar. Alegerile, chiar controversate, ar încununa cu succes, fie şi parţial, eforturile Statelor Unite privind suveranitatea Irakului. Alegerile ar da o lovitură forţelor extremiste din Irak şi ar grăbi retragerea trupelor americane din zonă.

Lunar contribuabilii american plătesc 4,5 miliarde de dolari pentru menţinerea soldaţilor americani în zonă. Potrivit cotidianului New York Times, senatorii americani îşi manifestă din ce în ce mai clar dorinţa de retragere a trupelor din Irak. Chiar şi la Pentagon există voci care susţin schimbarea strategiei. Săptămâna trecută, ministrul apărării, Donald Rumsfeld i-a ordonat fostului general Gery Luck să verifice actuala strategie militară, atitudine neobişnuită pentru armata americană. Când jurnaliştii au descoperit un document referitor la schimbarea strategiei, Rumsfeld a recţionat rapid: ”Citesc tot felul de detalii despre misiunea lui Gary Luck. Chiar de la începutul operaţiunilor militare în Irak am apelat la rapoarte regulate privind situaţia din zonă. Toate speculaţiile sunt însă departe de realitate", a declarat ieri şeful Pentagonului.

Rumsfeld a negat şi informaţiile publicate de săptămânalul Newsweek potrivit cărora o parte din noua strategie de siguranţă ar fi reprezentată de antrenarea aşa numitelor comanduri ale morţii, constituite din kurzi şi sciiţi, care ar urma să îi ucidă pe simpatizanţii fostului regim. Newsweek se referea în articolul citat la exemplul dat de regimul Ronald Reagen, care a dispus în anii 80 coordonarea unor comandouri similare în San Salvador. Statele Unite scăpaseră şi atunci situaţia de sub control .

Indiferent de detaliile strategiei americane din Irak, deviza ”alegeri cu orice preţ”, pare a trona în deciziile Washingtonului. Experţii avertizează însă că scrutinul ar putea alimenta conflictul dintre taberele adverse, ajungându-se chiar la un război civil.

În ciuda presiunilor exercitate de Statele Unite, decizia privind desfăşurarea alegerilor la 30 ianuarie revine regimului interimar de la Bagdad. Reprezentantul Irakului la Naţiunile Unite, Faisal el Istrabani, nu a lasat nici o urmă de îndoială prin declaraţia sa de ieri: ”Nimeni nu are dreptul sau autoritatea de a respinge o decizie a guvernului suveran irakian. Indiferent dacă este vorba despre menţinerea sau amânarea alegerilor de la 30 ianuarie. Decizia revine în exclusivitate guvernului irakian”, a subliniat reprezentatul Bagdadului la Naţiunile Unite.