Vot uninominal cu liste mascate

Proiectul acesta propune o modalitate de vot care face ca jumătate dintre candidaţii propusi de partide la alegeri sa fie aleşi în circumscripţii uninominale, iar cealaltă jumătate desemnaţi de pe o listă naţională.

Legea electorală a Guvernului propune două tipuri de circumscripţii electorale. Primele sînt judeţele ca şi pînă acum, iar celelalte, numite colegii, sînt circumscripţiile uninominale propriu-zise. Rostul acestei complicaţii este de fapt acela de a permite ca alegerea să se facă nu doar uninominal, adică prin desemnarea unei anumite persoane, ci şi pe liste camuflate. Primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu, încercînd să convingă că proiectul său vine în întîmpinarea aşteptărilor publice, a spus că alegătorii vor vota numai persoane şi nu liste. Este adevărat, dar numai pe jumătate.

Într-adevăr, alegătorii vor vota numai persoane, dar apoi mecanismul de stabilire al mandatelor va face ca o altă jumătate din numărul deputaţilor şi senatorilor să fie declarată aleasă fără să fi fost votată de cineva. Mai exact, jumătate din deputaţi şi senatori vor fi aleşi în circumscripţiile uninominale, dar apoi voturile date se împart pe partide şi proporţional cu numărul de voturi primite sînt desemnaţi cîştigători de pe listele naţionale ale partidelor. Atenţie, aceste liste nici nu sînt propriu-zis suspuse scrutinului şi în virtutea acestui fapt nu sînt supuse cenzurii electorale.

Se ştie că societatea românească manifestă nemulţumirea că nu îşi poate alege candidaţii preferaţi, fiind ţinută să voteze o listă de partid. Or, legea Guvernului este din acest punct de vedere şi mai puţin satisfăcătoare, de vreme ce jumătate din mandate sînt desemnate prin simplu calcul matematic.

Există însă multe alte aspecte ale acestui proiect care ar trebui suspuse unei largi dezbateri publice şi nu adoptate prin procedeul expeditiv al asumării răspunderii.

Un fapt anume trebuie totuşi menţionat. UDMR a strecurat o prevedere care la fel ca şi în legea alegerilor locale (sau în controversatul proiect de lege a minorităţilor) împiedică alte organizaţii ale maghiarimii să participe în alegeri.

În fine să observăm că obiectivul central al reformei riscă să fie ratat, de vreme ce sistemul de vot oferă pe mai departe liderilor de partid puteri discreţionare în a desemna o seamă întreagă de canditaţi neplebiscitabili.