Wagner pentru toţi, muzică în slujba păcii şi între film şi artă

Miercuri, cu opera "Tristan şi Isolda", a fost oferit publicului sosit pe Colina Verde cel de-al 2500-lea spectacol de la inaugurarea festivalului în august 1876. Cel mai des prezentată, dintre operele wagneriene, a fost tetralogia "Inelul Nibelungilor" - de nu mai puţin decât 854 de ori. Pe locul doi se situează "Parsifal" cu 510 reprezentaţii.

Duminică, 14 august, iubitorii muzicii lui Richard Wagner, care nu au reuşit să obţină unul din mult râvnitele bilete la Bayreuth, au posibilitatea de a urmări, via webstream, opera "Lohengrin" în montarea lui Hans Neuenfels. În direct sau on demand până pe 30 august. Mai comod nici că se poate. După cum recomandă organizatorii, în loc să mergi tu la Bayreuth, soseşte festivalul la tine acasă. Interesant e că în pauze se poate arunca şi o privire în spatele culiselor. O serie de interviuri cu câţiva dintre interpreţi, cu regizorul, dirijorul sau cu muzicieni din orchestră completează oferta online a Festivalului de la Bayreuth.

Cei care nu vor să se delecteze cu "Lohengrin" şezând comod pe propria canapea, ci vor să guste din plin atmosfera de la faţa locului, pot urmări opera wagneriană, tot pe 14 august, în faţa imensului ecran instalat în Piaţa Festivalului. "Lohengrin" este precedat de o versiune specială pentru copii a "Inelului Nibelungilor".

Zece reprezentaţii pentru copii au fost programate pentru ediţia din acest an a festivalului, biletele fiind epuizate cât ai bate din palme. În regia lui Maximilian von Mayenburg şi sub conducerea muzicală a lui Hartmut Keil, "Inelul" a fost zdravăn redus la 90 de minute, pentru a fi pe înţelesul copiilor între 8 şi 12 ani. Această versiune este o ideală invitaţie pentru cei mici de a păşi în universul dramelor muzicale ale lui Richard Wagner.

Daniel Barenboim - propus pentru premiul Nobel pentru Pace

Luni, 15 august, împreună cu West-Eastern Divan Orchestra, remarcabilul dirijor şi pianist argentiniano-israelian, Daniel Barenboim, va concerta în Coreea de Sud, în mod simbolic, în zona de graniţă cu statul comunist nord-coreean. În programul care va fi susţinut în aer liber figurează Simfonia a 9-a de Beethoven. Concertul, a explicat directorul general muzical al Operei de Stat Unter den Linden din Berlin, care se implică puternic pe calea aplanării conflictului din Orientul Apropiat, a fost unul din motivele principale care l-au determinat să întreprindă acest turneu asiatic. Deşi e conştient de faptul că muzica nu poate înfăptui pacea şi nu poate soluţiona conflicte, Barenboim e convins că ea poate sluji dialogului.

Orchestra fondată în 1999 împreună cu intelectualul palestinian Edward Said, între timp decedat, alcătuită, din tineri muzicieni israelieni şi din lumea arabă, întreprinde pentru prima dată un turneu în Asia. Înainte de a poposi în Coreea de Sud, unde au interpretat toate cele nouă simfonii beethoveniene, Daniel Barenboim şi West-Eastern Divan Orchestra au concertat în China.

Din Buenos Aires, unde Barenboim a văzut lumina zilei, a parvenit ştirea că pentru angajamenetul său deosebit în slujba reconcilierii israeliano-palestiniene, el va fi propus pentru premiul Nobel al Păcii.

Cum se nasc filmele?

La Berlin s-a deschis o expoziţie inedită cu titlul "Între film şi artă", care prezintă modul în care prinde viaţă un film.

Fiecare regizor are stilul şi tehnica sa. Volker Schlöndorff desenează, de exemplu, pe o hârtie cu antetul unui hotel cum îşi imaginează pelicula "Toba de tinichea", ecranizarea romanului lui Günter Grass distinsă cu premii prestigioase, între care un Oscar şi Palmierul de Aur. Astfel de schiţe poartă numele de storyboard şi lor le e dedicată expoziţia. Printre cele mai cunoscute filme prezentate, sub această formă, la Deutsche Kinemathek, muzeul de cinematografie din Potsdamer Platz, până la finele lunii noeimbrie, se numără "Păsările" lui Hitchcock, nu mai puţin celebrul "Taxi Driver" al lui Scorsese, "Apocalypse Now" al lui Coppola dar şi una dintre cele mai de succes producţii din istoria filmului - "Pe aripile vântului". Foarte interesant e că pentru a urmări tehnica folosită de cineaşti, alături de storybord, vizitatorul poate viziona, pe un ecran video, şi scena respectivă din film.

Aceste schiţe sunt câteodată adevărate opere de artă. Ele sunt realizate în creion, tuş, cărbune sau acuarelă. Se pare că metoda folosirii unui storyboard şi-a avut începuturile în studiourile Walt Disney.

Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder