Washington-ul cedează presiunilor Consiliului de Securitate

În ultimele săptămîni, Statele Unite s-au străduit zadarnic să obţină în Consiliul de Securitate al ONU majoritatea necesară prelungirii cu încă un an a acelei rezoluţii care garantează soldaţilor lor imunitate în cazul urmăririi de către Curtea Penală Internaţională, rezoluţie care a fost impusă cu ameninţarea mai mult sau mai puţin directă de a nu mai participa la misiunile Naţiunilor Unite. Tema are aproape o valoare simbolică în politica externă a guvernării Bush.

Vice-ambasadorul american la Naţiunile Unite, James Cunningham, a încercat să prezinte mai elegant nereuşita din Consiliul de Securitate: "Statele Unite au decis să nu supună pentru moment rezoluţia, pentru a evita o dezbatere care să dea loc la disensiuni."

Mai mulţi diplomaţi au afirmat că un rol important în acest eşec a jucat Spania, care, anul trecut, fiind guvernată încă de Jose Maria Aznar, a votat în favoarea reînnoirii anuale a imunităţii soldaţilor americani. Schimbarea de guvern în Spania a antrenat o modificare de atitudine şi în această problemă, ceea ce a determinat o nesiguranţă şi la ceilalţi aliaţi mai vechi ai americanilor: România, Chile, Brazilia.

De data aceasta, în ciuda tratativelor tenace purtate în culise, mulţi membri ai Consiliului de Securitate, printre care şi Germania, nu au mai vrut să-şi dea acordul a treia oară consecutiv pentru garantarea imunităţii soldaţilor americani cu începere din luna iulie. După părerea experţilor, aceasta ar duce la un fel de "drept internaţional de obişnuinţă". Nu a folosit la nimic nici asigurarea de către diplomaţii americani că justiţia ţării lor pedepseşte orişicum faptele condamnabile ale soldaţilor. Pentru a-l cita pe Cunningham: "Aceasta nu are, fireşte, nimic de-a face cu un refuz de principiu de a pedepsi crimele de război sau crimele împotriva umanităţii. Noi am deschis acţiune de exemplu împotriva celor care s-au făcut vinovaţi de torturarea deţinuţilor în Irak."

Dar tocmai imaginile prezentînd actele de abuz din închisorile irakiene au determinat multe ţări să nu mai cedeze insistenţelor americanilor. Chiar şi secretarul general al ONU, Kofi Annan, s-a exprimat zilele trecute într-o formă neobişnuit de aspră împotriva insistenţelor Statelor Unite: "Cecul în alb este fals şi de o valoare juridică dubioasă. Eu cred că el nu trebuie semnat de Consiliul de securitate."

A întîmpinat rezistenţă chiar şi încercarea Statelor Unite de a impune doar o ultimă prelungire de un an. Pentru a evita penibilul unei înfrîngeri la votul din Consiliul de securitate, Statelor Unite nu le-a mai rămas nimic altceva decît o retragere diplomatică.

Dat fiind, însă, că Statele Unite au încheiat acorduri bilaterale cu multe ţări, printre care şi România, care exclud predarea soldaţilor lor, retragerea rezoluţiei din Consiliul de Securitate nu va avea efecte practice importante asupra misiunilor în curs.