Westerwelle face bilanţul activităţii sale în fruntea ministerului de externe

La conferinţa de presă care a urmat şedinţei, Westerwelle a subliniat că guvernul a implementat în primele nouă luni ale anului o serie de măsuri care au efecte pozitive asupra economiei şi pieţei muncii.

Controlul înarmării şi dezarmarea nucleară - acestea au fost temele principale care au dominat agenda primelor luni de mandat ale ministrului de externe Guido Wetserwelle.

El a salutat şi eforturile administraţiei americane de a minimiza rolul arsenalului său nuclear. În acest context, Germania vizează retragerea tuturor armelor nucleare de pe teritoriul său în acord cu aliaţii NATO.

În ceea ce priveşte programul nuclear al Iranului, şeful diplomaţiei germane a declarat că Berlinul nu va participa la niciun plan potenţial de atac al acestui stat şi că va pune accent în continuare pe sancţiuni internaţionale.

"Am impus sancţiuni nu împotriva unei ţări, ci împotriva unui guvern care până în prezent a refuzat să coopereze cu comunitatea internaţională şi să vină la masa negocierilor. Germania insistă asupra soluţionării politice a acestui diferend", a spus ministrul.

Westerwelle s-a arătat îngrijorat de evoluţiile din Orientul Mijlociu. Recentele violenţe de la graniţa israeliano-libaneză, soldate cu mai mulţi morţi de ambele părţi, dovedeşte cât de tensionată este atmosfera în regiune.

"Lansăm un apel tuturor părţilor implicate să acţioneze constructiv şi decisiv pentru a ţine piept forţelor radicale şi pentru a impulsiona procesul de pace. Aceste elemente extremiste nu au voie să câştige teren", a avertizat Westerwelle.

Aprobarea de către Liga Arabă a negocierilor directe de pace între israelieni şi palestinieni este un semnal pozitiv în această direcţie, iar Germania susţine soluţia celor două state pentru o pace durabilă între părţile implicate în conflict. Westerwelle a lăudat şi decizia Israelului de a ridica parţial blocada comercială şi economică a Fâşiei Gaza.

"Este o hotărâre bună, nu suficientă, dar este un început pe care îl recunoaştem şi pe care îl apreciem ca atare", a spus textual ministrul de externe.

În schimb, şeful diplomaţiei s-a pronunţat mai rezervat faţă de indicaţiile comandantului ISAF, generalul David Petraeus. Acesta afirmase într-un document distribuit forţelor din teatrul de operaţiuni că soldaţii ar trebui să protejeze populaţia civilă afgană, dar să-i vâneze pe taliabani fără milă.

"În primul rând nu doresc să comentez asupra veridicităţii acestor indicaţii. În al doilea rând, în locul generalului nu aş fi folosit aceste cuvinte. Iar în al treilea rând, avem un concept clar al misiunii din Afganistan, care rămâne în vigoare, pentru că decizia este una politică".

Westerwelle a refuzat să comenteze aspectele militare ale operaţiunii, dar a declarat totuşi că uciderea insurgenţilor este justificată.

Autori: Bettina Marx/Laurenţiu Diaconu
Redactor: Medana Weident