WikiLeaks se apără

Soldaţii britanici sunt implicaţi în mod direct în misiunea din Afganistan, şi ar putea fi, de asemenea, implicaţi, în cel puţin 21 de incidente derulate neregulamentar. Cu toate acestea, ministrul britanic de Externe, William Hague, nu consideră că dezvăluirile pe platforma WikiLeaks merită să constituie subiectul vreunei dezbateri. Ieri, prestigioasa publicaţie londoneză liberală "The Guardian" a publicat un articol de 17 pagini despre documentele armatei americane, referindu-se atât la conţinutul acestora, cât şi la fiabilitatea informaţiilor şi nu în cele din urmă la modul de raportare al ziarului la recent descoperita sursă de informaţii. Declaraţia şefului diplomaţiei britanice a fost concisă:

"În loc să ne concentrăm pe documentele secrete americane, mai bine ne-am aminti de progresele realizate în regiune şi de faptul că situaţia din Afganistan s-a stabilizat".  

Prin urmare, dezvăluirile documentelor secrete nu ar avea vreun efect, nici asupra trupelor, nici asupra misiunii în sine. Ministerul britanic al Apărării a refuzat, de asemenea, orice comentariu. Potrivit unui purtător de cuvânt nu pot fi făcute speculaţii pe marginea documentelor, câtă vreme nu se ştie cu certitudine dacă informaţiile cuprinse în ele corespund cu adevărat realităţii.

Aproape concomitent, Julian Assange, creatorul platformei WikiLeaks, a acordat la Londra o conferinţă de presă în care şi-a apărat acţiunea:
"Nu avem niciun motiv de îndoială cu privire la veridicitatea documentelor. Trebuie clarificat însă următorul aspect: Documentele nu conţin dosare 'top secret', materiale ale trupelor americane de elită, sau documente ale CIA. Ele provin în mare majoritate din actele întocmite cu regularitate de armata americană".

Mai departe, Assange s-a arătat pe deplin conştient de riscul de securitate pe care-l poate comporta publicarea unor documente secrete pe internet. El a dat asigurări că:

"Nimeni nu a fost vreodată afectat de informaţiile publicate pe site-ul nostru. Cu toate acestea, am reuşit să determinăm numeroase schimbări de regim sau alte reforme de amploare". 

În acelaşi timp, Julian Assange a refuzat să răspundă la întrebări de genul: Care ar fi fost cea mai surprinzătoare descoperire a sa în baza documentelor publicate, sau, ce fragmente de material ilustrează războiul din Afganistan drept o operaţiune atroce?

Lassange a declarat că nu a analizat încă toate incidentele documentate de armata SUA. El a precizat, de asemenea, că publicarea acestor informaţii a însemnat o provocare deosebită şi în privinţa respectării criteriilor jurnalistice, în cadrul acestui proiect la care au participat atâţia actori: presa de bulevard, platforma sa WikiLeaks, şi cele trei publicaţii de prestigiu - săptămânalul german Der Spiegel, cotidianul american New York Times şi ziarul londonez The Guardian. Participanţii la proiect au schimbat între ei rezultatele cercetărilor lor în baza materialelor secrete, fără a oferi însă reconstituiri complete ale evenimentelor.

Cât despre motivaţia care a stat la baza acestei acţiuni - e limpede: publicarea de informaţii poate influenţa, respectiv modifica atitudinea opiniei publice pe marginea războiului din Afganistan. Momentul ales de Julian Lassange pentru ofensiva sa este unul delicat, devreme ce tocmai în ultimele săptămâni a curs mult sânge la poalele munţilor Hindukuş.

Autor: Silke Engel/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Robert Schwartz