Xenofobia în Rusia

Medicul Issak Owinjy este originar din Uganda. A venit în Rusia în urmă cu peste 15 ani, pentru a studia medicina. Owinjy a avut de suferit din cauza rasismului:

"Am fost atacat pe stradă de trei tineri într-o după-amiază obişnuită. Întâi au strigat lozinci rasiste, apoi m-au rănit la spate cu o sticlă spartă. Am reuşit să-l opresc pe unul dintre ei, iar paznicul unui magazin din apropiere l-a reţinut pe al doilea. Când a venit însă poliţia, eu am fost de la început cel suspectat de trafic de droguri. A durat trei ore până am putut pleca la spital pentru a-mi trata rănile.”

Din ianuarie până la începutul lunii august, 19 persoane au fost ucise în Rusia din motive rasiale şi 150 de străini au fost răniţi grav.

Atentatul din piaţa Cerkisov din nordestul Moscovei de la începutul săptămânii, soldat cu 10 morţi şi peste 40 de răniţi, a dus la o creştere dramatică a numărului victimelor xenofobiei ruseşti. Anchetatorii susţin că atentatul comis probabil de trei studenţi într-o piaţă în care îşi vând marfa comercianţii din Tadjikistan şi Azerbaijan este motivat de reacţii rasiste. Cei trei suspecţi au vizitat cluburi în care se întâlneau în mod regulat membrii unor grupări neo-naziste şi au delcarat că ascultau muzica unor formaţii rasiste.

În prezent există 15.000 de reprezentanţi armaţi ai extremei drepte în Rusia, în special în oraşele St. Petersburg, Moscova şi Rostov. Extremiştii atacă cetăţeni străini, învinovăţind victimele de toate problemele sociale şi economice cu care se confruntă Rusia.

În urma raportul despre creşterea xenofobiei, organizaţia Amnesty International i-a reproşat Kremlinului la începutul lunii mai că statul ar încuraja tacit acţiunile xeonfobe, de pildă prin minimalizarea problemelor existente. Aceasta pare a fi şi tactica parlamentarului Andrej Savaliev din Duma:

„Problema rasismului în Rusia este invenţia unor oameni răuvoitori, aşa- zişi militanţi pentru apărarea drepturilor omului. Africanii au pur şi simplu ghinion că de multe ori se poartă la fel ca la ei acasă şi au impresia că îşi pot permite orice, ceea ce duce automat la reacţii negative din partea unor ruşi.”

Statul nu se implică suficient în prevenirea actelor de violenţă îndreptate împotriva străinilor. Amnesty International critică lipsa de consecvenţă în anchetarea acestor cazuri şi pedepsele mult prea uşoare aplicate făptaşilor. Ludmila Alexieieva de la gruparea Helsinki din Moscova este una dintre puţinele persoane din Rusia care ia poziţie în această problemă:

„Aceste atitudini dovedesc că întreaga noastră societate este marcată de xenofobie. Suntem o societate bolnavă, deoarece în lumea modernă ar trebui să fie normal ca popoarele să convieţuiască, indiferent dacă acest lucru ne place sau nu. Trebuie să-i întâmpinăm pe străini cu toleranţă şi înţelegere pentru obiceiurile şi limba lor."

Politicienii de marcă nu se pronunţă împotriva acestor acte de violenţă îndreptate împotriva străinilor. Nici măcar după sângerosul atentat de la Moscova nu s-au făcut auzite regrete sau voci critice. Chiar şi preşedintele Putin a rămas destul de tăcut în această problemă. Astfel, scurtul pasaj din discursul său rostit cu ocazia comemorării zilei de 9 mai suna mai degrabă ca un exerciţiu de politeţe faţă de străinătate, lipsit de orice conţinut concret:

„Cei care încearcă să reînvie ideile nazismului şi sădesc sămânţa rasismului, extremismului şi xenofobiei conduc lumea spre vărsări de sânge inutile. Sfârşitul fascismului este o învăţătură şi în acelaşi timp avertizarea că înfrângerea unei astfel de ideologii este inevitabilă.”