Zece cuvinte pentru anul 2010

Germanii sunt bănuiţi că înclină să vadă paharul pe jumătate gol, că sunt bîntuiţi de tot felul de spaime, că nu disting prea mult nuanţele realităţii, preferînd să o perceapă şi s-o descrie în limitele contrastului alb-negru.

Şi dacă pentru jurnalişti primordiale par a fi componentele negative ale realităţii, de ce lingviştii, membrii Societăţii pentru Limba Germană să nu fie, la rîndul lor, tentaţi să aleagă şi de astă dată, cum au făcut-o de 35 de ori deja pînă acum, an de an, din noianul de cuvinte, vreo 2000 la număr, pe cele care au desemnat, conotat, descris, comentat, analizat şi dezbătut evenimentele unui singur an, ale anului 2010 în ocurenţă, reţinîndu-le pe primele zece. Topul include termenii care desemnează evenimente, evoluţii ce ridică probleme, dau de gîndit şi lasă urme. Această selecţie exprimă însă, fără comentarii, fără glose, evaluări sau recomandări, o anumită stare de fapte şi de spirit. Este o mărturie a vremii, cronica laconică a unui an.

Interesant mai este că unele din cuvintele anului 2010 îşi păstrează valabilitatea şi dincolo de frontierele Republicii Federale.

Şi aceasta începînd deja cu termenul Wutbürger - în traducere cetăţeanul revoltat, înfuriat, furibund. Nu este, evident, vorba de o trăsătură specifică a locuitorilor de azi ai Republicii Federale, chiar dacă romanii inventaseră, pentru forţa ofensivă a semenilor lor de dincolo de Alpi, termenul „furor teutonicus”.

Spre deosebire de Franţa sau Italia, Germania zilelor noastre este mult mai puţin scena unor proteste în masă, vehemente, susţinute, ample. Şi totuşi, anul 2010 a marcat o radicală schimbare de comportament în Germania.

Valul de proteste ce a cuprins restul ţărilor Uniunii Europene nu a mai ocolit nici Republica Federală. Pe lîngă deja ritualizatele şi aproape carnavaleştile demonstraţii ale adversarilor energiei nucleare, locuitorii metropolei suabe, Stuttgart, care trec îndeobşte drept disciplinaţi, harnici şi conformişti, şi-au ieşit din fire din pricina proiectului construirii unei gări subterane, hipermoderne şi extrem de costisitoare.

Demonstraţiile au fost atît de tenace, de ample şi de vehemente, nelipsite nici de ciocniri violente dintre poliţie şi manifestanţi, intens mediatizate, încît ele au neliniştit clasa politică şi au determinat, în consecinţă, juriul Societăţii pentru Limba Germană să opteze pentru Stuttgart 21, pe locul doi pe lista cuvintelor vedetă.

Al treilea termen este Gena Sarrazin - aluzie la incendiarele teze ale lui Thilo Sarrazin despre imigranţi, dificultăţile integrării şi islam, despre moştenirile genetice, despre elite şi săraci, teze enunţate în cartea intitulată „Germania se autodesfiinţează”.

Volumul stă de luni de zile pe lista de bestseller, autorul este invitatul a numeroase talk-show-uri televizate, este ţintuit oficial şi public la stîlpul infamiei şi totuşi, susţinut, via internet mai ales, de o bună parte a populaţiei.

Cyberkrieg - războiul cibernetic se situează pe locul patru al clasamentului, termenul fiind legat direct de următorul, aflat pe locul cinci-Wikileaks. Cuvintele pereche continuă să marcheze dezbaterile incandescente despre dreptul la blocarea în spaţiul cibernetic a adversarilor ca şi despre binefacerile şi pagubele transparenţei absolute, ale dreptului la adevărul gol-goluţ şi în afara culiselor secrete ale diplomaţiei.

Pe locul şapte figurează Aschewolke, norul de cenuşă, scuipat de vulcanul islandez celebru şi prin numele său aproape imposibil de pronunţat, dar ale cărui erupţii au blocat săptămîni de-a rîndul transporturile aeriene în Europa.

Urechile publicului, ale telespectatorilor şi jucătorilor de pe terenurile de fotbal în timpul campionatului mondial din Africa de Sud au fost terorizate literalmente de bîzîitul infernal al vuvuzelei, cuvînt aflat pe locul 8 al topului lexical.

Femitainement - este termenul inedit ce conotează duelul verbal dintre figura de proră a mişcării feministe din Germania, Alice Schwarzer şi ministrul federal al familiei, Kristina Schröder, avînd ca temă stadiul actual şi rosturile emancipării femeii, rolul deţinut de ea în societate, economie, ştiinţă…

Şi în anul 2010 ca şi în 2009, sub umbrela europeană de protecţie financiară s-au strecurat, furişat sau îngrămădit ţări ameninţate de faliment. Sintagma ce denotează acţiunea ocupă locul zece al listei şi sună în germană astfel: unter den Eurorettungsschirm schlüpfen.Vă încumetaţi să o pronunţaţi? Mai bine nu…

Autor: Rodica Binder

Redactor: Petre M. Iancu