1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Iohannis ar trebui sa sesizeze el Comisia de la Venetia"

22 noiembrie 2017

Cand deschizi usa recastigarii de catre politic a dreptului de decizie asupra justitiei, prin modificarea Legilor Justitiei, supui Romania unui risc, in primul rand de suspendare a fondurilor europene.

https://p.dw.com/p/2o5iO
Cristian Diaconescu
Cristian DiaconescuImagine: imago

Iar o eventuala suspendare a presedintelui ar avea efecte devastatoare, inclusiv in relatia cu NATO, afirma fostul ministru al Justitiei, Cristian Diaconescu in mandatul caruia au fost adoptate cele trei legi in 2004.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, fostul ministru a dezaluit culisele adoptarii acestor legi decisive pentru intrarea noastra in UE.

Principalele declaratii facute de Cristian Diaconescu:

  • Legile Justitiei au fost adoptate in 2004 si au reprezentat practic argumentul pe baza caruia Romania a reusit sa inchida capitolul Justitie si Afaceri Interne. Principala dificultate care trebuia depasita era legata de rolul politicului fata de sistemul judiciar.
  • Adrian Nastase a primit mesaje explicite, si le-a inteles, in legatura cu modul in care trebuie abordata politic in plan intern aceasta problema. Si cei din Parlament au inteles miza.
  • Ministrul Justitiei a fost introdus in numirea procurorilor de Guvernul Tariceanu. Conform formei initiale a legii, MJ ramanea doar cu aspecte administrative.
  • Faptul ca am fost din nou trimisi la Comisia de la Venetia e un semnal clar.
  • PSD e in degringolada, nu intelege mecanismele relatiei dintre noi si parteneri si pleaca de la premisa ca indiferent cum ne comportam in tara, garantiile de securitate si sprijinul financiar vor veni.
  • A treia suspendare a unui presedinte ar avea un efect devastator in UE si NATO. O tara cu care nu se poate coopera devine nefrecventabila.
  • Situatia profita Rusiei, este o oferta in sensul politicii promovate public de Moscova: destabilizarea UE si NATO.
  • Faptul ca ar exista o institutie parastatala care lupta cu PSD este o aberatie.
  • M-a intrebat recent un diplomat strain: "am vazut ca aveti o lupta intre stat si stat. Cu care dintre state sunteti in UE si NATO?" Este un raspuns pe care trebuie sa-l dea PSD.


Desi sunt considerate legile Monicai Macovei, legile justitiei, aflate acum sub un asalt sustinut, au fost adoptate in mandatul dvs de ministru al Justitiei. Care a fost substratul demersului?

Au fost adoptate in 2004 si au reprezentat practic argumentul pe baza caruia Romania a reusit sa inchida capitolul Justitie si Afaceri Interne (JAI). Principala dificultate care trebuia depasita era legata de rolul politicului fata de sistemul judiciar. Din lectura atenta, tehnica, a acestor legi, se poate vedea ca dezideratul a fost ca actul de justitie sa fie independent, executiv doar in raport cu legea.

Aceasta solicitare a existat pentru toate statele post comuniste cu sisteme judiciare aflate de zeci de ani sub control politic, unde reflexul de supunere la decizia politica era periculos. Toate statele care au devenit membre ale UE in 2003 au un CSM cu atributiuni oarecum similare, o institutie care trebuie sa fie cu mult mai puternica decat in Germania sau Franta.

Am avut in acea perioada un consilier francez si unul german, am avut evaluarea aproape permanenta a Bancii Mondiale. Proiectele de legi au fost evaluate de Comisia de la Venetia, si, datorita unei relatii personale, au fost discutate si la CEDO.

Cine detinea presedintia UE?

Olanda. Olandezii, calvinisti, foarte meticulosi, aveau in vedere o justitie reala pentru toti cetatenii, care sa se conduca si sa se reprezinte prin ea insasi, un statut al magistratilor, care sa le asigure independenta, si limitarea ingerintelor ministrului Justitiei (MJ). Acestea erau aspectele de principiu care tineau de negocierea politica.

Cititi interviul integral pe ziare.com accesand linkul de mai jos.