Ziua Europeană a Limbilor dă literaturii cuvîntul

Fragmentele din romanul „Orbitor” de Mircea Cărtărescu, recent tradus în germană şi excelent primit de critica din republica federală, alături de extrase din bestseller-ul „Măsurarea Lumii” de Daniel Kehlmann, înregistrate pe un audio book ce conţine şi improvizaţiile muzicale de jazz, executate la pian de Mircea Tiberian, intră în posesia publicului amator la 26 septembrie.

Cadoul făcut de Ambasada Germaniei din Bucureşti este rodul unui proiect sprijinit de Institutul Cultural Român, de filiala din Berlin a acestuia – Institutul „Titu Maiorescu”, de Radio România ca şi de Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti,de Editura Rowohlt, Deutsche Grammophon Literatur precum şi de Editura Zsolnay.

În seara Zilei Europene a Limbilor, pe 26 septembrie, la orele 18, după cuvîntul de salut al ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Roland Lohkamp, publicul este invitat să audieze în lectura actorilor Mihaela Sîrbu şi Alexandru Mihăescu, acompaniaţi de Mircea Tiberian, fragmente din romanul „Orbitor” de Mircea Cărtărescu şi „Măsurarea Lumii” de Daniel Kehlmann. Spectacolul are loc în sala „Elvira Popescu” din incinta Institutului Francez (Bucureşti, Bd. Dacia 77).

Cum s-a născut ideea de a înscena şi oferi astfel publicului mostre de literatură germană şi română contemporană de cea mai bună calitate într-o atît de diversificată manieră?

Ataşatul Cultural al Ambasadei Germaniei la Bucureşti, Dr.Thomas Weithöner ne-a răspuns:”Ideea s-a dezvoltat în timp, am dorit să realizăm, ca de altfel în fiecare an, un proiect de încurajare a limbii germane în România şi ne-am propus să recurgem la metode inovative noi. Aşa am ajuns la o combinaţie care urmăreşte două obiective: pe de o parte o prezentare a literaturii contemporane germane şi române, ca parte a literaturii universale. Daniel Kehlmann este autorul unui roman de mare succes, de asemenea romanul „Orbitor” al lui Mircea Cărtărescu a fost deja tradus în mai multe limbi. Vrem să dăm publicului ocazia să le audieze în sonoritatea limbii în care au fost scrise”.

Vehicularea culturii pe suporturi mai puţin tradiţionale nu ţine neapărat de mode şi nici nu contravine spiritului ei intrinsec, crede Thomas Weithöner: ”Nu cred că cele două modalităţi se exclud, avem nevoie de amîndouă. Avem de asemenea în continuare nevoie de predarea clasică a limbii germane ca limbă maternă în baza tradiţiei istorice dar avem nevoie desigur şi de germana ca limbă străină. Suntem interesaţi să sprijinim pe mai departe perfecţionarea profesorilor prin călătorii în Germania în cadrul unor schimburi. Acest proiect ar deschide o nouă cale, suplimentară, iar audio-book-ul ar urma să fie pus la dispoziţie şcolilor şi universităţilor ca material didactic făcînd parte din tradiţionala încurajare a predării şi cunoaşterii limbii germane prin idei şi modalităţi noi.”

Iniţiativa Ambasadei Germane la Bucureşti s-ar putea înscrie ea însăşi sub chiar genericul Zilei Europene a Limbilor, în permanenta redescoperire a „unităţii în diversitate”.