Ziua Europei

Dacă ediţia din această săptămînă a revistei DER SPIEGEL care apare luni, focaliza ziua Europei dintr-o perspectivă negativă, intitulîndu-şi dosarul „ Partea ostenită a lumii” , oprindu-se asupra unor guverne „bolnave, fragilizate”, cum sunt actualmente cele din Polonia, Italia, Franţa şi Marea Britanie, deducînd de aici că şi continentul ar fi „bolnav” şi că proiectul european riscă să eşueze, cu totul altul este tonul dosarului întocmit de cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Ziarul editează un supliment intitulat „Journal Europa”. Pe prima pagină este reprodusă imaginea unei tinere femei în plin entuziasm deasupra unei mulţimi care flutură steagurile albastre cu cele 12 steluţe galbene ale Europei. Fotografia dă expresie, în plan iconic, bucuriei de a fi copiii acestui continent. Un text însoţeşte imaginea reamintindu-ne că euforia provocată de primul val al extinderii s-a cam spulberat , fiind înlocuită de angoase identitare. Un lucru este cert – rezultă din textul însoţitor ca şi din editorialul acestui supliment: bogăţia Europei rezidă în complexitatea ei. In cuprinsul acestui jurnal, fiecare din ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv ţările candidate România şi Bulgaria, au parte de un portret. Editorialul - semnat de Berthold Kohler - relevă caracterul inconfundabil al fiecăreia din relatările pe care corespondenţii le-au adus din ţările pe care le-au vizitat şi le cunosc foarte bine, relatări care se îmbină şi se completează precum pietrele unui mozaic. „Puncte de fugă spirituale” se intitulează articolul consacrat României, semnat de Karl-Peter Schwarz, publicat în suplimentul consacrat Europei un text care se detaşează de obişnuitele analize economico - politice apărute în presa occidentală, în ultima vreme. Ziaristul german constată că tinerii intelectuali români cred că menirea capitalismului în propria lor ţară ar fi aceea de a deveni „ortodox „. Nedumerirea pe care o stîrneşte la prima lectură şapoul reportajului este spulberată descrierea unor obiceiuri şi situaţii din ţară şi prin precizarea naturii specifice a ortodoxiei române - ancorată în două lumi : religios - în cea a Bizanţului, cultural şi lingvistic în tradiţiile latinităţii. Articolul se încheie prin citarea opiniei unui economist român , Marius Spiridon, un creştin ortodox şi în acelaşi timp un liberal convins, care respinge combinaţii terminologice de felul „biserică de stat” sau „stat creştin” , argumentînd că frumuseţea şi dragostea nu pot fi rezultatele unei activităţi legislative sau ale unor subvenţii de stat.

Tot azi, pagina electronică a postului de televiziune „euronews” îi rezervă României o relatare ceva mai pragmatică, mai „la obiect” şi mai puţin „entuziasmantă” : la Bruxelles se dansează „de pe un picior pe celălalt” atunci cînd este vorba de adoptarea unei decizii privind data la care România şi Bulgaria să fie primite în Uniunea Europeană , iar unda verde se lasă aşteptată. România şi Bulgaria aşteaptă în continuare cu emoţie recomandarea de aderare pe care Bruxelles-ul vrea s-o amîne – rezultă din titlul şi subtitlul articolului publicat în WIENER ZEITUNG .Din cuprinsul articolului se poate deduce că Polonia şi Marea Britanie refuză amînarea cu un an a datei aderării, readusă în discuţie. Oricum, pînă la toamnă, chestiunea trebuie clarificată şi din raţiuni strict bugetare.România aşteaptă din partea Uniunii Europene bunăstare şi impulsionarea reformelor – se intitulează relatarea apărută în DPA –Deutsche Presse Agentur, text semnat de Katrin Lauer, o foarte bună cunoscătoare a realităţilor româneşti pe care reuşeşte să le sintetizeze şi de astă dată , evidenţiind atît orizontul emoţional , în care se înscrie , cît şi datele politico - economice , care determină procesul aderării.

De ziua Europei, cotidianul francez SUD OUEST investighează gradul de coeziune a continentului, relevînd că uniunea încă nu s-a dizolvat dar că proiecutl constituţiei europene, respins de francezi şi olandezi, riscă acum să aibă aceeaşi soartă în Polonia unde naţionaliştii se află instalaţi la putere .

DER STANDARD semnalează, cu referire la Polonia, riscul unui derapaj spre extremismul de dreapta – ceea ce ar fi fatal. În Germania se află în dezbatere aşa numitul proiect al legii împotriva discriminării la locul de muncă a persoanelor din cauza vîrstei, sexului sau culorii pielii. OSSTHÜRINGER ZEITUNG constată că fosta coaliţie a golit de conţinut proiectul de lege antidiscriminare, oferind astfel opoziţiei de-atunci, aflată acum la putere în marea coaliţie, ocazia să critice preconizata lege, „ un bun exemplu de lege prost făcută” scrie GENERAL ANZEIGER. Mesajul adresat de preşedintele Iranului Ahmadinejad preşedintelui american Bush este amplu comentat. OSTSEE ZEITUNG nu este singurul ziar care se întreabă ce urmăreşte Ahmadinejad, în timp ce ALLGEMEINE ZEITUNG din Mainz crede că o simplă scrisoare nu poate modifica evoluţia crizei.Din Franţa LE FIGARO recomandă să se ţină totuşi cont de acest mesaj.Părerile rămîn împărţite.

In sfîrşit dar nu în ultimă instanţă, starea sănătăţii preşedintelui României Traian Băsescu internat într-o clinică specială din Austria în vederea unei intervenţii chirurgicale, face obiectul unei scurte relatări apărute în publicaţia KLEINE ZEITUNG , articol însoţit şi de fotografia preşedintelui .Si, într-un registru ţinînd mai degrabă de domeniul faptului divers decît de cel al actualităţii de prim rang, pagina electronică a revistei DER SPIEGEL editează o corespondenţă de la Rîmnicu Vîlcea semnată de Christoph Seidler despre un tînăr constructor român de... rachete.