Ce aduce campania #MeToo?

Într-un mesaj pe Twitter în octombrie 2017, actriţa Alyssa Milano le cerea celor care o urmăresc în reţelele de socializare să folosească hashtag-ul "#MeToo" dacă au suferit vreodată hărţuiri sau abuzuri sexuale. Cu o viteză incredibilă, acţiunea a devenit virală, i s-au alăturat milioane de femei din lumea întreagă. Campania a fost sprijinită iniţial de actriţe şi de personalităţi din lumea cinematografiei, ceea ce a făcut ca unii critici să o acuze de superficialitate. Motivaţia criticilor: #MeToo ar fi fost o dezbatere iniţiată de pătura superioară din Occident şi ar fi ratat problema principală a violenţei sexuale împotriva femeilor.

Dar dezbaterea a inclus şi femei din afara showbiz-ului, hastag-ul amintit fiind folosit inclusiv de femei din lumea islamică. După ce capitala egipteană Cairo a fost declarat de Reuters Foundation drept cel mai periculos oraş din lume pentru femei, femeile arabe au început să se alăture campaniei #MeToo.

Christa Stolle, şefa organizaţiei "Terre des Femmes", care se angajează la nivel mondial pentru drepturi egale şi drept la autodeterminare pentru femei şi fete, speră că dezbaterea #MeToo reprezintă un punct de cotitură: "Sunt foarte optimistă şi cred că dezbaterea va avea efecte pe termen lung, că femeile vor fi încurajate să-i arate cu degetul pe făptaşi, să nu mai păstreze tăcerea, să discute despre lucrurile suferite."

Şi militanta pentru drepturile femeilor şi prima titulară a unei catedre de studii feministe şi de gen din istoria Germaniei, Ute Gerhard, respinge aceste critici: "Cred că este foarte important că amploarea fenomenului de hărţuire sexuală, intimidare şi discriminare a femeilor în mediul profesional este acum dezbătută public. Iar aceste dezbateri trezesc atenţia opiniei publice mai ales atunci când sunt sprijinite de personalităţi cunoscute de toţi. A fost la fel şi în chestiunea avortului."

La începutul anilor 70, era vorba în Germania de a li se permite femeilor să avorteze legal. Femei celebre, precum Romy Schneider şi Senta Berger, au recunoscut public într-un manifest al lui Alice Schwarzer că au avortat. Acţiunea este considerată un moment de cotitură în mişcarea feministă germană. Gerhard nu crede că #MeToo va ajunge atât de departe, dar se aşteaptă să ducă la reformarea legilor privind pedepsirea penală mai dură a hărţuirilor sexuale. Deocamdată, hărţuirea sexuală prin cuvinte sau gesturi nu este pedepsită în Germania.

Violenţă împotriva femeilor

Violenţa împotriva femeilor este în general o problemă gravă peste tot în lume, inclusiv în Germania, spune Stolle. "Când vine vorba de violenţă, Germania nu este altfel decât celelalte ţări. În Germania, 25% din femei sunt cel puţin o dată în viaţă victime ale violenţei conjugale. Sigur că există forme mai extreme de violenţă decât se practică în Germania, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor. Dar violenţa exercitată de bărbaţi rămâne un factor care intimidează şi limitează masiv viaţa unei femei. Avem locuinţe speciale pentru femeile abuzate şi centre de consiliere. Femeile din Africa sau America de Sud nu prea au acces la astfel de forme de sprijin", explică Christa Stolle.

O altă problemă în Germania ar fi diferenţele salariale dintre bărbaţi şi femei. Aşa-numitul Gender Pay Gap arată tocmai aceste diferenţe pe bază de sex: femeile din Germania ar câştiga potrivit acestor calcule cu 6% mai puţin decât bărbaţii. Gerhard propune adoptarea unor măsuri de stimulare a angajatorilor pentru a-i plăti la fel pe toţi angajaţii care prestează aceeaşi muncă, indiferent de sex: este vorba de acordarea de către stat a unor subvenţii sau fonduri speciale acelor firme care sprijină egalitatea de plată.

Absenţa solidarităţii

Gerhard insistă că prea puţine femei în Germania sunt dispuse să militeze pentru drepturile lor. Ea critică ceea ce numeşte lipsa solidarităţii între femeile germane, în ciuda succesului unor campanii recente, precum #MeToo. Femeile casnice şi cele care lucrează văd diferit aspecte importante precum educarea şi creşterea copiilor. "Femeile ar trebui să facă front comun. În ciuda intereselor diferite, femeile ar trebuie să fie solidare unele cu celelalte", susţine Gerhard.

Şi în ţări ca Burkina Faso, unde activistele luptă împotriva mutilării genitale, există femei cu vederi tradiţionaliste care se opun eforturilor acestora de stopare a mutilărilor, spune Stolle.

Dezbaterea #MeToo ar fi prin urmare, cred Stolle şi Gerhard la unison, un semn de solidaritate, care a pus în mişcare un proces important de conştientizare a acestor probleme şi care ar putea duce în anii ce vin la importante schimbări legislative. Importantă este însă şi aducerea în atenţia opiniei publice a acestor cazuri de inegalitate socială. O acţiune ca #MeToo a contribuit major în acest sens.

Autoare: Melina Grundmann/os