Zona euro îşi poate trage sufletul, irlandezii au votat Pactul Fiscal

O largă majoritate a irlandezilor a votat în cadrul unui referendum constituţional în favoarea Pactului Fiscal European. Mai precis spus, o largă majoritate a minorităţii care s-a deplasat în localele de vot, fiindcă majoritatea electoratului a rămas, frustrată, acasă. Participarea a fost de mai puţin de 50 la sută.

Zona euro are motive de bucurie, fiindcă a fost scutită de o nouă grea lovitură. Un "nu" al irlandezilor ar fi produs noi nesiguranţe pe pieţele financiare şi aşa nervoase, amplificând deprecierile la burse. Dobânzile de risc percepute pentru obligaţiunile emise de statul spaniol ar fi crescut de pildă suplimentar, chiar dacă se află de pe acum la un nivel record. Acest scenariu de groază a putut fi evitat.

Irlandezii au decis raţional şi sunt pentru ratificarea Pactului Fiscal, menit să asigure pe termen lung o mai mare disciplină bugetară şi bugete echilibrate în Europa. De această dată ei au rezistat tentaţiei de a-şi pedepsi guvernul la referendum, din raţiuni de politică internă. De două ori deja, în 2001 şi 2008, referendumuri privind chestiuni europene, desfăşurate în Irlanda, au eşuat pentru început din cauza sus-numitului motiv.

Aşadar, de această dată, premierul Kenny şi aliaţii săi au reuşit să-şi impună punctul de vedere. Sigur că rezultatul de la urne nu reprezintă o îmbrăţişare entuziastă a agendei europene sau a măsurilor de salvare, câtă vreme majoritatea electoratului a fost absentă.

Totuşi irlandezii, care au masiv de suferit de pe urma crizei economice, şi-au dat seama că şi-ar fi făcut lor în primul rând rău dacă ar fi votat împotriva Pactului Fiscal. Asta fiindcă dacă ar fi respins miza referendumului, nu ar mai fi beneficiat de alte credite de salvare oferite de restul ţărilor UE şi probabil nici de noi fonduri din partea FMI.

Nu trebuie uitat că, pe lângă Grecia şi Portugalia, şi Irlanda este total dependentă de ajutoare din Europa, ţara nefiind capabilă să-şi procure capital pe piaţa liberă. O criză imobiliară urmată de alta bancară, care au dus la o explozie a deficitului public, au silit Irlanda să se refugieze sub umbrela europeană de salvare.

Totuşi, spre deosebire de Grecia, Irlanda aplică măsurile de austeritate cerute de UE şi FMI, ceea ce ar putea produce însănătoşirea economiei în termen de câţiva ani.

Votul favorabil din Irlanda este indirect un sprijin pentru cancelarul german Angela Merkel şi pentru eforturile sale de salvare a monedei euro. În discuţiile pe care le va avea cu noul preşedinte al Franţei, Hollande, care cere modificarea Pactului Fiscal, şefa executivului de la Berlin va putea arăta că până şi încăpăţânaţii irlandezi s-au pronunţat pentru ratificarea documentului.

Hollande va fi pus în situaţia să recunoască imposibilitatea modificării Pactului. Tot ce va mai putea obţine va fi să-i adauge o anexă cu iniţiative pentru creştere economică, dar care nu va avea caracter obligatoriu. La final, şi Franţa va fi nevoită să ratifice Pactul, fiindcă altminteri moneda comunitară ajunge istorie.

Votul favorabil al irlandezilor le conferă şi managerilor de criză europeni ocazia de a-şi trage sufletul. Atât însă, nimic mai mult. Deznodământul a fost amânat pentru 17 iunie, când în Grecia sunt programate alegeri anticipate. Dacă acolo vor ieşi victorioase forţele care se opun măsurilor de austeritate şi disciplinei bugetare, este posibilă izbucnirea haosului.

Ieşirea Republicii Elene din zona euro, cu consecinţe greu de calculat pentru Spania, Italia şi chiar Franţa, ar deveni atunci posibilă.

Pe fundalul prognozelor economice nefavorabile pentru Europa, bursele rămân în plin proces de prăbuşire, în ciuda semnalului pozitiv venit de la Dublin. Afirmaţia: "Zona euro este în pericol să se destrame" rămâne valabilă şi după referendumul din Irlanda. Afirmaţia îi aparţine lui Olli Rehn, comisarul UE pentru chestiuni monetare. El nu poate fi bănuit că nu ştie ce vorbeşte.