1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Medvedev este oaspete la Belgrad

19 octombrie 2019

În timp ce Bruxelles-ul ezită să atragă în UE ţările din Balcanii de Vest, Kremlinul acţionează. Serbia este un bun exemplu.

https://p.dw.com/p/3RZJK
Serbien Staatsbesuch russischer Präsident Wladimir Putin in Belgrad
Imagine: Reuters/K. Coombs

La prima vedere pare o vizită de rutină Premierul rus Dimitri Medvedev se deplasează pe 20 octombrie la Belgrad. Sârbii sărbătoresc în acea zi eliberarea capitalei lor de trupele de ocupaţie naziste, un eveniment ce a avut loc cu 75 de ani în urmă. Cu prilejul acelei ofensive din al Doilea Război Mondial şi-au pierdut viaţa mii de soldaţi ai armatei roşii. Acesta este unul din motivele, împreună cu credinţa creştină ortodoxă comună, pentru care sârbii se simt sentimental legaţi de ruşi şi de ucraineni. Opoziţia din Serbia a anunţat deja că va boicota discursul omagial pe care Medvedev îl va rosti în Parlament. Dar acest boicot nu prea are legătură cu înaltul oaspete. Mai degrabă este un nou protest împotriva preşedintelui Serbiei, Alexandar Vucic, şi a stilului său autoritar de guvernare.

În cursul vizitei, Medvedev va aborda şi teme economice, după cum a precizat pentru DW publicistul rus şi expert în chestiuni balcanice Ivan Preobraşenski. În mai 2014, Rusia şi Serbia au iniţiat un parteneriat strategic. Premierul de la Moscova este mai ales interesat de progrese în construcţia conductei de gaz cu o lungime de 402 kilometri, care leagă Turcia de Serbia traversând Bulgaria (Turkish Stream"). Aceasta va aproviziona, potrivit Moscovei, ţările din Balcanii de Vest. Conducta va avea o capacitate de 12,87 de miliarde de metri cubi de gaz anual. Kremlinul mizează, potrivit lui Preobraşenki, pe finalizarea la termen, până în decembrie 2019, a segmentului din Serbia, dar în Bulgaria există o serie de probleme, care produc întârzieri. Gigantul energetic rus Gazprom intenţionează şi el să folosească gazoductul, pe care însă nu are voie să-l deţină în proprietate, potrivit normelor UE.

În Rusia nu există brânză olandeză

De mare însemnătate este pentru premierul Medvedev semnarea unui acord de liber-schimb între Serbia şi Uniunea Economică Eurasiatică, explică Oleg Bondarenko, expert în cadrul "Fundaţiei pentru Politică Progresistă" din Rusia. Astfel, produse din Serbia vor avea acces privilegiat la pieţele din Belarus şi republicile din Asia Centrală. Serbia profită de pe acum de faptul că ţările UE nu mai au voie să-şi vândă produsele agricole şi alimentare în Federaţia Rusă. Acesta este rezultatul sancţiunilor reciproce între UE şi Rusia instituite în ultimii cinci ani. În magazinele din Sankt Petersburg sau Vladivostok nu se găseşte de cumpărat brânză din Olanda, de exemplu, dar în schimb se găseşte brânză din Serbia. Pentru a parafa acordul de liber-schimb, se va deplasa la Moscova şefa executivului sârb, Anna Brnabic, la cinci zile de la vizita omologului său rus la Belgrad, după cum a explicat Bondarenko. Rusia oferă în continuare Serbiei un tratament privilegiat. Acesta este şi un semnal adresat UE, consideră Ivan Preobraşenski. Kremlinul demonstrează astfel că nu dispune doar de mijloace militare pentru a exercita influenţă în exterior.

Potrivit experţilor, o altă temă pe care o va aborda Medvedev la Belgrad va fi statutul Kosovo. "Scopul vizitei lui Medvedev este următorul: Rusia va reitera Serbiei promisiunea că va împiedica pe termen nelimitat, prin dreptul său de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, recunoaşterea provinciei secesioniste Kosovo în calitate de stat independent", a subliniat Dusan Reljic, membru al fundaţiei Stiftung Wissenschaft und Politik din Bruxelles. Pentru guvernul sârb acest sprijin este foarte important în vederea negocierilor pe care le poartă cu Priştina şi cu occidentul.

Kosovo Präsident Hashim Thaci trifft US-Botschafter Richard Grenell
Richard Grenell (stânga) este noul emisar special american pentru Kosovo şi SerbiaImagine: picture-alliance/AP Photo/V. Kryeziu

Albanezi kosovari şi sârbi la masa tratativelor?

Sprijinul este important mai ales acum, fiindcă de la începutul lunii octombrie administraţia de la Washington a lansat o nouă tentativă de a-i aduce la masa tratativelor pe sârbi şi pe kosovari. Mediatorul acestei iniţiative este ambasadorul SUA la Berlin, Richard Grenell. Cunoscătorii susţin că el ar fi solicitat insistent la Casa Albă să fie numit în funcţia de emisar special pentru Serbia şi Kosovo. O purtătoare de cuvânt a ambasadei SUA de la Berlin a respins informațiile potrivit cărora Grenell ar fi solicitat această numire. Anterior, potrivit presei, diplomatul în vârstă de 52 de ani ar fi  făcut eforturi pentru a fi numit în postul vacant de consilier prezidenţial pentru securitate naţională, dar fără succes. "Preşedintele Trump vrea să fie reales anul viitor şi în acest scop are nevoie de succes în materie de politică externă", estimează Bondarenko. Rusia ar putea accepta împărţirea Kosovo, dar cu o singură condiţie: Belgrad şi Priştina trebuie să ajungă la o înţelegere care să fie aprobată de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Până în prezent, Kremlinul manifestă neîncredere faţă de noua iniţiativă a SUA în Balcani. În trecut Grenell s-a pronunţat în termeni categorici împotriva construcţiei conductei de gaz "Nord Stream 2" prin Marea Baltică, un proiect de mare importanţă din perspectiva Moscovei şi Berlinului. Guvernul german a respins aceste presiuni şi sprijină în continuare realizarea proiectului. Primele amănunte legate de întâlnirea lui Grenell cu preşedintele Serbiei, Alexandar Vucic, care a avut loc zilele trecute, atestă existenţa pe mai departe a divergenţelor de opinii. Ulterior, Vucic a elogiat excelentele relaţii sârbo-ruse. El a declarat presei că se bucură de întâlnirea pe care o va avea cu premierul Medvedev.