Împuşcarea ambasadorului Rusiei

Potrivit agenţiilor  de presă şi martorilor oculari, un atentator a deschis luni seara focul în timpul unei cuvântări rostite de către reprezentantul diplomatic al Moscovei în capitala  Turciei, Andrei Karlov, în cadrul unei expoziţii de fotografii deschise la Ankara.

 Împuşcat în cap, diplomatul rus a fost transportat de urgenţă la spital, dar a decedat.

Potrivit unor surse, atentatorul, îmbrăcat elegant, în costum şi cravată, a strigat Alahu Akbar în timp ce-şi descărca arma în ambasador. Împotriva lui au intervenit forţele speciale. După cum susţine presa locală, ucigaşul a fost omorât.

Conform agenţiei Associated Press, prezumtivul terrorist a  tras cel puţin opt gloanţe. Strigătele sale sugerează că mobilul faptei  ar fi unul islamist, dar nu sunt recomandabile niciun fel de  concluzii pripite.

Fapt este, că raporturile ruso-turce s-au ameliorat recent, perceptibil, după ce au fost ani la rând, tensionate din pricina susţinerii unor tabere diferite, de către Moscova şi Ankara, în războiul civil sirian. 

Doborârea unui avion militar rusesc, survolând, conform Turciei, teritoriul naţional în proximitatea frontierei siriene,  a plonjat raporturile bilaterale, ruso-turce, într-o criză extrem de serioasă, soldată, între altele, cu decretarea de sancţiuni ruseşti.

Preşedintele Turciei, Erdogan, s-a deplasat apoi la Moscova, unde a regretat public incidentul, arătându-se cât se poate de concesiv faţă de omologul său rus.  În revanşă, Moscova a iertat Ankara de sancţiuni.    

Turcia se confruntă cu un val terorist, susţinut atât de către "statul islamic" şi alte grupări teroriste sunite de aceeaşi factură, cât şi de grupări separatiste kurde.

Serviciile de securitate turceşti par a fi suprasolicitate şi incapabile să mai facă faţă situaţiei.

Rămâne de văzut ce efecte diplomatice, politice şi militare va avea acest atentat, unul amintind fatal de cel asupra prinţului moştenitor al Austriei în 1914, la Saraievo, care a declanşat primul război mondial.

Autor: Petre M. Iancu