În menghina relaţiilor complicate dintre SUA şi Rusia

ele două supra-puteri?

Rezoluţia Senatului american a fost precedată de o declaraţie foarte dură a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat american, Richard Boucher, şi a fost lansată în replică la demersul în care şeful deputaţilor comunişti din Legislativul moldovean, Victor Stepaniuc, acuza zilele trecute societatea civilă din Republica Moldova că ar activa pe banii Occidentului împotriva democraţiei. Culmea, Stepaniuc anunţa în acel demers, pe care l-a expediat de bună voie ambasadelor străine acreditate la Chişinău, că guvernarea îşi rezervă dreptul de a confisca aceşti bani. Atât în declaraţia lui Richard Boucher, cât şi în Rezoluţia Senatului american, autorităţile moldovene sunt atenţionate asupra derapajelor antidemocratice pe care le comite în campania electorală.

Autorii rezoluţiei sunt trei senatori americani printre care şi republicanul John McCain. El a declarat că “în ultimul an, întreaga lume a urmărit cum cetăţenii fostelor republici sovietice s-au angajat în procesul democratic. Obosiţi de regimurile totalitare, georgienii şi ucrainenii au ieşit în stradă să ceară alegeri libere şi transparente. Şi poporul moldovean, care va vota la 6 martie, împarte devotamentul faţă de democraţie, însă nu se ştie dacă şi autorităţile de la Chişinău împărtăşesc aceleaşi valori”. McCain a adăugat că oficialii americani sunt îngrijoraţi de rapoartele potrivit cărora autorităţile de la Chişinău se implică şi intimidează procesul democratic prin hărţuirea de către poliţie a liderilor opoziţiei şi a susţinătorilor acestora, precum şi de intimidarea unor grupuri independente de monitorizare a campaniei electorale.

Prin rezoluţia adoptată, senatorii americani cheamă autorităţile moldovene să asigure accesul egal în mass-meda a tuturor concurenţilor electorali şi să creeze condiţii pentru ca aceştia să-şi desfăşoare liber campania electorală. McKein a declarat că atât alegerile, cât şi modul în care se desfăşoară campania preelectorală vor influenţa asupra relaţiilor de mai departe dintre SUA şi Republica Moldova.

În opinia ziaristului moldovean, Vasile Butnaru, americanii cer respectarea unor principii asumate de bună voie de către Republica Moldova şi nu impuse din afară: “Departamentul de Stat a lansat o declaraţiefoarte dură şi ea trebuie şi ea trebuie înţeleasă ca atare, chiar dacă unele agenţii de presă de la Chişinău au încercat să reasambleze textul, să-l prezinte mai domol cumva pentru uz intern. Asta a enervat şi mai mult pe autorii acestui text, pentru că ei au vrut să fie înţeleşi foarte clar şi pe interior şi pe exterior. Americanii cer respectarea asumate şi declarate şi nu impuse din exterior. Deci Chişinăul are dreptul să se comporte la fel ca Lukaşenko, dar din momentul în care a zis că vrea să ajungă în Europa, trebuie să şi le asume şi să le respecte în orice condiţii, mai cu seamă în timpul scrutinului".

Şi raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru Republica Moldova, Andre Kvakestad, şi-a exprimat vineri îngrijorarea în legătură cu modul în care decurge campania electorală în Republica Moldova şi a cerut Comisiei Electorale Centrale să-şi îndeplinească obligaţiile într-o manieră imparţială şi egală pentru toţi concurenţii electorali: ”Vrem să fim înţeleşi foarte clar - avem mari rezerve în ceea ce priveşte accesul concurenţilor electorali necomunişti la mass-media şi că nu agreăm deloc modul în care guvernarea blochează accesul studenţilor la urnele de vot”, a mai spus Andre Kvakestad.

Pe de altă parte, Duma de Stat a Rusiei a ameninţat, printr-o declaraţie oficială, autorităţile moldovene că dacă nu vor renunţa la “blocadă impusă Transnistriei” şi nu-şi va schimba atitudinea faţă de administraţia de la Tiraspol, Rusia va introduce regim de vize pentru moldoveni şi va interzice importul de alcool şi produse din tutun de origine moldoveană.

Întrebat cum ar putea autorităţile moldovene să iasă onorabil din acest scandal păgubos de altfel pentru imaginea partidului de guvernământ, Vasile Butnaru a răspuns: “Soluţia este foarte simplă şi o oferă democraţia – trebuie să fii consecvent, transparent şi niciodată să nu încerci să trişezi. Chişinăul se vede că nu are suficientă voinţă, sau permisiune, sau talent ca să spună de la “A” la “Z”. Cum s-a comportat ministrul de Externe al Georgiei în relaţia cu ministrul de Externe al Rusiei? A avut prestanţă şi i-a reproşat la un lucru în aparenţă mărunt. Or, atunci când Chişinăul a avut probe – când a respins, de exemplu, Memorandumul Kozak, - de ce noi aflăm abia peste un an şi ceva adevărata cauză de ce a fost respins planul Kozak? De ce Chişinăul n-a avut atunci curajul să spună foarte clar “Ne-a înşelat sau am fost atraşi într-o cursă de către Moscova? Asta aflăm abia acum. Dacă ai fermitate să spui A, trebuie să spui B până la Z”.

Chişinăul consideră că prin Declaraţia respectivă, Duma rusă s-a implicat în procesul electoral din Republica Moldova şi apreciază acel document “periculos şi fără precedent”. Într-o declaraţie semnată de preşedintele Parlamentului moldovean se arată că Legislativul rus ar trebui să discute mai degrabă despre “teroarea populaţiei din Transnistria, autoizolarea şi militarizarea regiunii, despre atacurile asupra şcolilor, precum şi despre contrabanda din regiune”.