În Rusia nu s-a schimbat nimic de la instalarea lui Dmitri Medvedev în fruntea statului

FRANKFURTER RUNDSCHAU comentează evenimentul în următorii termeni: "Cehia se află în mijlocul Europei. Siguri de ei, senatorii din Praga au făcut şi următorul pas în direcţia integrării, fără să se teamă de pierderea suveranităţii naţionale, şi mai ales de preşedintele lor, Vaclav Klaus. Premierul Topolanek, un susţinător al tratatului, a reuşit în ultimele zile în care mai ocupă fotoliul de şef al guvernului, să se impună în faţa colegului său de partid Klaus, la fel ca aripa pro-europeană a principalului partid politic al ţării, ODS. Tânăra democraţie de pe malurile Vâltavei nu mai crede în lideri puternici şi în izolaţionism îngust. Preşedintele poate doar să mai amâne semnarea tratatului, nu să o şi refuze. Cehia şi-a îndeplinit un vis de decenii fiind acum definitiv o parte a UE."

Ziarul liberal danez POLITIKEN comentează preconizatul parteneriat estic al UE, aflat pe ordinea de zi a reuniunii la vârf de la Praga. "Parteneriatul răsăritean al Uniunii este un uriaş pas înainte în comparaţie cu programele de vecinătate de până acum. Acestea fuseseră încheiate separat între UE şi fiecare din ţările est-europene în parte. Parteneriatul estic, dimpotrivă, vizează o cooperare la nivel regional. Această iniţiativă este absolut necesară, după cum o demonstrează, de exemplu, conflictul dintre Armenia şi Azerbaigean, legat de Nagorno Karabah. Preşedinţii ambelor ţări vor fi de faţă la reuniunea de la Praga. (...) De partea cealaltă, Rusia interpretează preconizatul parteneriat estic drept o avansare a occidentului în sfera de influenţă proprie. Rămâne nădejdea că Moscova nu-şi va găsi aliaţi la lucrările reuniunii."

THE TIMES analizează dificilele raporturi afgano-pakistaneze, evidenţiind neîncrederea ce s-a instalat între cele două ţări vecine în anii din urmă. "Preşedintele afgan, Hamid Karzai, bănuieşte că serviciile secrete pakistaneze îi sprijină în taină pe talibani. De partea cealaltă, Pakistanul crede că India îşi întăreşte influenţa în Afganistan din dorinţa de a obţine avantaje strategice în raporturile cu Islamabadul. Preşedintele SUA, Barack Obama, ştie că va fi greu să convingă opinia publică sceptică din occident de caracterul necesar al sprijinirii regimuluidin Afganistan, respectiv Pakistan. Liderul de la Casa Albă trebuie să le explice celor doi preşedinţi de la Kabul şi Islamabad, că dacă nu cooperează cu occidentul în vederea combaterii extremismului, vor pierde ajutoarele economice şi militare, ceea ce le-ar limita considerabil influenţa", scrie ziarul londonez.

Ziarul conservator austriac DIE PRESSE apreciază corectă noua politică americană consacrată Afganistanului. Administraţia de la Washington pare decisă să depună eforturi pentru o stabilizare de durată a ţării de la Hindukuş, cu ajutorul puterii afgane şi a comunităţii internaţionale. Ne putem întreba de ce această strategie nu a fost urmărită deja din 2001, când talibanii au fost alungaţi de la putere. Atunci, şansele de succes ar fi fost mult mai mari decât astăzi, când populaţia afgană este sceptică şi chiar ostilă prezenţei străinilor în ţara lor. Vestul nu va reuşi decât dacă va face populaţiei afgane, în parte suferind de foame, o ofertă mai generoasă decât talibanii."

Schimbare de temă: La un an de la rocada survenită la conducerea Rusiei, LUXEMBURGER WORT consideră că preşedinţia lui Dimitri Medvedev nu este sinonimă cu schimbarea politică aşteptată de occident. "Ce s-a schimbat de la instalarea lui Medvedev în fruntea statului rus? Mai nimic. În continuare demonstraţiile sunt reprimate cu brutalitate, opoziţia este şicanată şi jurnaliştii incomozi sunt eliminaţi. În Rusia nu poate fi vorba nici de justiţie şi nici de presă independentă. Trebuie recunoscut că Medvedev aduce critici corupţiei, se declară în favoarea libertăţii de opinie, ba chiar îl mai şi critică pe premierul Vladimir Putin. Dar toate acestea sunt numai vorbe. Nici în politica externă nu există transformări notabile. Medvedev nu a împiedicat nici războiul din Georgia şi nici războiul economic cu Ucraina, legat de livrările de gaz. Liderul de la Kremlin nu s-a evidenţiat decât printr-o iniţiativă vagă de recreionare a arhitecturii de securitate în Europa. Să nu fie Medvedev un reformator, aşa cum a lăsat să se înţeleagă ? Sau poate ar fi naiv să credem că un om desemnat succesor de Putin însuşi, ar putea să se ridice împotriva mentorului său, mai ales că acesta, din fotoliul de premier, ţine în continuare ferm mîna pe butoanele de comandă?

Autor: Ioachim Alexandru

Redactor: Rodica Binder