1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

În vizorul serviciilor secrete

11 septembrie 2009

Atentatul terorist din 11 septembrie 2001 a reuşit în doar câteva ore să transforme radical întregul mapamond, având repercusiuni şi asupra politicii europene de securitate.

https://p.dw.com/p/Jd2U
Ground zero în vizorul serviciilor secreteImagine: DW/AP/Bilderbox.de

Piloţii care au comis atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene ale World Trade Center din New York şi a Pentagonului, la Washington, au trăit în parte la Hamburg. Urmele tragediei duc, prin urmare, direct în Europa, care, trei ani mai târziu, avea să devină ea însăşi scena terorismului islamist, zguduită de atentatele teroriste de la Madrid şi Londra. În 2004, Ministrul german de Externe la acea vreme, Joschka Fischer, a declarat că şi Europa este vulnerabilă :

Trebuie să facem totul pentru a putea acţiona preventiv, şi aceasta la scară transfrontalieră. Nu avem voie să ne lăsăm constrânşi să ne plecăm în faţa terorismului."

Cooperare transfrontalieră

În UE, securitatea internă este reglementată la nivel naţional. Un aspect care a devenit problematic în contextul terorismului internaţional. În consecinţă, guvernele europene au desemnat în 2004 un coordonator al măsurilor de combatere a terorismului, în persoana olandezului Gijs de Vries. Acesta a enumerat priorităţile în lupta împotriva terorismului :

Schimbul de informaţii este foarte important. Forţele poliţieneşti ale statelor membre pot face schimb de informaţii prin Europol, iar procurorii noştri pot colabora în cadrul cooperării în domeniul Justiţiei şi al afacerilor interne. Apoi promulgarea unor legi împotriva finanţării terorismului. Teroriştii au nevoie de bani iar noi trebuie să ne asigurăm că ei nu vor primi aceşti bani. Şi în acest domeniu este nevoie de cooperare internaţională", a explicat Gijs de Vries.

Lista neagră

Controalele în aeroporturi au fost drastic înăsprite. Europenii s-au aliniat şi ei la aceste măsuri, fără să protesteze. În momentul în care SUA au cerut însă acces la bazele de date europene despre călători, Europa s-a opus. Comisarul european pentru Justiţie şi Afaceri Interne la acea vreme, Franco Frattini, a explicat :

Suntem de acord ca datele noastre să fie puse la dispoziţia altor autorităţi, cu condiţia însă ca acestea să practice standarde de protecţie a datelor similare cu ale noastre".

Înăsprirea legilor în domeniul securităţii a atras după sine faptul că toţi clienţii băncilor şi ai companiilor de telefonie mobilă şi de internet pot fi cuprinşi în bazele de date oficiale. Militanţii pentru drepturile omului critică îndeosebi faptul că serviciile europene de informaţii au întocmit o listă cu cetăţenii suspectaţi de terorism, deşi nu au fost făcute publice nici criteriile în baza cărora a fost făcută lista şi nici modul în care cetăţenii se pot apăra împotriva plasării pe lista neagră. Anchetatorul însărcinat de Consiliul Europei cu cercetarea acestor lucruri, Dick Marty, a explicat :

În fapt nu aveţi nicio posibilitate de a evita consemnarea dumneavoastră pe această listă. Nu cunoaşteţi nici acuzaţiile concrete la adresa dvs. şi nu există nicio modalitate de a fi ulterior şters de pe listă".

Subminarea propriilor valori

Potrivit datelor sale, Dick Marty a putut dovedi şi existenţa unor centre de detenţie secrete ale CIA pe teritoriul mai multor state europene. SUA nu au declarat însă niciodată unde anume se află închisorile secrete.

În fine, nu se poate vorbi despre consecinţele juridice ale atentatului din 11 septembrie 2001 fără a aborda şi problema Guantánamo, deoarece aici a fost atins punctul culminant în privinţa riscului de a încălca drepturile fundamentale ale omului în numele luptei împotriva terorismului. La ordinul Guvernul american, deţinuţii din închisoarea aflată pe teritoriul cubanez au fost trataţi sub orice critică. Europarlamentarul Elmar Brok a sugerat că atitudinea americanilor a fost provocată de şocul suferit în 11 septembrie :

Panica declanşată de atentatele din 11 septembrie a fost atât de mare încât americanii iau în considerare riscuri care anulează sistemul lor de valori. Şi cred că trebuie să spunem limpede că în lupta împotriva terorismului nu putem învinge decât dacă nu ne periclităm noi înşine în mod conştient propriile noastre valori."

Critica eurodeputatului Brok s-a îndreptat în acel moment împotriva administraţiei Bush. În ziua de astăzi, numeroşi politicieni o reiterează însă la adresa UE, anume că subminează, în numele securităţii, acele drepturi ale omului care ar trebui să fie defapt marca UE.

Autor : Christoph Hasselbach/AMFD

Redactor : Ovidiu Suciu