Moldova, şansă ratată

Vestea tristă reiese dintr-o declarație făcută încă în luna martie 2015 de către șeful diplomației de la Chișinău, Natalia Gherman, după o întrevedere avută cu omologul său din Letonia, Edgars Rinkevičs, a cărui țară exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

Natalia Gherman a spus atunci că „Republica Moldova nu va depune cerere pentru obținerea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga”. Și a continuat: „Summit-ul de la Riga este un prilej bun pentru a raporta colegilor din UE cum se dezvoltă procesul de reforme în conformitate cu Acordul de Asociere. Cererea de aderare pentru obținerea statutului de candidat nu este un scop în sine. Este un instrument, o etapă care urmărește să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic - lansarea următoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a spus ministrul moldovean de Externe.

Alianța minoritară a spulberat visul european al Moldovei

Cu totul altceva spunea Natalia Gherman în septembrie 2014 (când la guvernare se afla o coaliție pro-europeană sigură – PLDM-PD+PL) în cadrul unei întâlniri cu diaspora moldovenească din statele New York şi New Jersey. Atunci Natalia Gherman era sigură că Moldova va depune o cerere de aderare la UE în 2015. La fel de sigur era și premierul de atunci al Republicii Moldova, Iurie Leancă. Într-un interviu pentru „Euronews” el spunea că „Republica Moldova va depune cererea de aderare la UE în a doua jumătate a anului 2015, iar în 2019-2020 ar putea deveni membru al UE”.

După ce Iurie Leancă a fost înlocuit la Guvern, cu votul deputaților PLDM-PD+Partidul Comuniștilor, fiind învestit guvernul lui Chiril Gaburici, chiar dacă Natalia Gherman și-a păstrat funcția, mesajul pro-european al Chișinăului s-a depreciat la nivelul cancelariilor europene. Mai mult, zgomotoasele scandaluri de corupție și tărăgănarea procesului de reformare a justiției au decepționat UE, determinând diplomații europeni să trimită la Chișinău semnale din ce în ce mai dure, inclusiv avertismente privind stoparea integrală a finanțării.

Donald Tusk: Nu e interzis să visați!

Miercuri, 20 mai, cu o zi înainte de începerea reuniunii Parteneriatului Estic de la Riga, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că Moldova, Georgia și Ucraina au tot dreptul să viseze la aderarea la UE, dar a precizat că UE nu va face „promisiuni lipsite de acoperire, cum că acest lucru ar putea fi posibil mâine sau poimâine”.

El a spus într-un interviu pentru „Europa Liberă” că Uniunea Europeană nu doreşte să dezamăgească ţările aspirante şi că Acordul de Asociere şi ridicarea vizelor pentru moldoveni sunt dovezi că UE este un partener predictibil şi că în viitor aceste ţări ar putea sa se regăsească într-o singură organizaţie politică.

Pe de altă parte, fostul șef al delegației UE la Chișinău, Dirk Schuebel, susține, într-un interviu acordat agenției „Infotag” că nu este încă totul pierdut pentru Moldova în ceea ce privește integrarea europeană: ,,Noi la Bruxelles, nu considerăm că autorităţile moldovene au renunţat la cursul integrării europene. În pofida faptului că Guvernul este minoritar, acesta face declaraţii despre sarcini ambiţioase de implementare a reformelor. A rămas doar ca aceste cuvinte frumoase să fie confirmate prin fapte. Aceasta înseamnă că noi vrem să vedem rezultate: în lupta contra corupţiei, în respectarea drepturilor omului, libertatea presei, respectarea drepturilor investitorilor şi în crearea condiţiilor pentru aceştia. Este foarte important ca scandalurile din domeniul financiar-bancar să fie rezolvate transparent, conform legii şi în interesul cetăţenilor. Noi vom monitoriza în cel mai atent mod această problemă”, a spus diplomatul european.

Marian-Jean Marinescu: Moldova să forțeze ușa UE peste 4-5 ani!

Europarlamentarul slovac Ivan Štefanec susține, la rândul său, că UE este conștientă că în Moldova, Ucraina și Georgia, care au semnat deja Acordul de Asociere cu UE, există o anumită așteptare ca urmare a summit-ului de la Riga - „aceste țări așteaptă un semnal pentru viitor”. Potrivit lui, cel mai important lucru care ar trebui să îi motiveze pe cetăţenii din aceste ţări să creadă în proiectul european este faptul că, „spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană oferă stabilitate şi pace”.

Totuși, în opinia europarlamentarului român, Marian-Jean Marinescu, „dacă Guvernul de la Chișinău va continua să facă reforme, conform Acordului de Asociere, Republica Moldova poate fi gata, în 4-5 ani, să forțeze UE să o primească”.

Potrivit lui, Uniunea Europeană se va mai extinde și următoarele „ținte” ar putea fi Balcanii de Vest și Republica Moldova, „Chișinăul trebuie să profite de acest lucru”, a spus Marinescu. Europarlamentarul român a menționat necesitatea creării unei majorități parlamentare pentru susținerea reformelor pe care trebuie să le facă Guvernul.

Gafă asumată: Filat vrea alianță cu PL

Necesitatea unei alianțe pro-europene sigure la nivel parlamentar se pare că este conștientizată cel puțin de către liderul unuia dintre partidele din actuala coaliție minoritară. Liderul PLDM Vlad Filat a declarat că „după alegeri (14 iunie – alegeri locale generale) va trebui să avem discuţii serioase privind instituirea unei majorităţi parlamentare clare. Avem nevoie mai mult ca oricând de stabilitate pentru a putea implementa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pentru a promova noi reforme. Cetăţenii au ales calea de dezvoltare şi aceasta este integrarea europeană. Oricâte speculaţii s-ar face pe această temă, Moldova va continua calea integrării europene. Noi nu vom devia de la acest obiectiv pentru că integrarea europeană nu se negociază”, a spus Filat.

Reacția liberalilor (ignorați, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, de PLDM și PD, care au preferat o alianță și un guvern minoritar sprijinit de comuniști) a fost scurtă: „O alianță de guvernare cu Partidul Liberal va fi posibilă doar după ce va fi întors miliardul de euro furat și după ce va fi numit un procuror general din UE”, a menționat deputatul PL, Valeriu Munteanu.

La summit-ul de la Riga, Republica Moldova va fi reprezentată de șeful statului Nicolae Timofti și de ministrul de Externe, Natalia Gherman. Președintele moldovean va avea întrevederi oficiale cu președintele Republicii Letonia, Andris Bērziņš, cu președintele Republicii Franceze, Francois Hollande, precum și cu alți oficiali europeni.

Scurgere de informații: Ceață densă peste Moldova

În presa de la Chișinău au apărut detalii dintr-un proiect de declarație a summit-ului de la Riga. Dacă nu va suferi modificări, acesta va dezamăgi în mod sigur Moldova, dar și Ucraina și Georgia. În text se arată doar că, "în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi membrilor săi suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor".

În ceea ce privește situația din Ucraina, în proiectul declarației finale se menționează: "participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând detensionarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Ei îndeamnă toate părţile ”să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea aplicării acestuia din februarie 2015", adăugând că "se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru".

Rusia este menţionată numai în contextul anexării ilegale a Crimeii, pe care textul proiectului o denunţă drept o "încălcare a legislaţiei internaţionale şi o provocare directă la adresa securităţii internaţionale".

Ambasadorul moldovean la UE, Eugen Caras, susține că în contextul crizei din regiune, Republicii Moldova își dorește ca la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga să-i fie recunoscută perspectiva de integrare europeană. Potrivit lui, textul declarației summit-ului apărut în presă nu trebuie privit ca o „sancționare” a Moldovei din cauza instabilității politice și speră că documentul final va arăta, totuși, altfel.

România pledează cauza Moldovei

La începutul acestei luni, și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a pledat, în Parlamentul de la București, pentru oferirea unei perspective europene clare Republicii Moldova la Riga: „Este de datoria statelor membre ale Uniunii Europene să ofere o perspectivă europeană Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, state care doresc să devină parte a UE", a menționat el.

Iar luni, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), șeful diplomației române a pledat pentru o politică mai activă a UE în Est, în special în privința Moldovei. El a subliniat în mod deosebit importanţa sporirii solidarităţii între statele membre UE, adoptarea unei poziţii pro-active a UE în vecinătatea estică şi cea sudică şi coordonarea acesteia cu NATO, sprijinirea membrilor Parteneriatului Estic, inclusiv pentru gestionarea comună a ameninţărilor de securitate.