Încă un pas pe calea „unificării Europei”

Începâd cu 21 decembrie cetăţenii din Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Malta şi ţările baltice vor putea circula în spaţiul Schengen fără control vamal şi al paşapoartelor.

O Europă fără frontiere, aceasta e ideea ce a stat la baza tratatului de la Schengen. Totul a început în 1985 când Germania, Franţa şi ţările Benelux au căzut de acord asupra renunţării de graniţe, semnând un tratat în orăşelul luxemburghez Schengen de pe valea Moselei. La acest spaţiu au aderat apoi statele din sudul uniunii, pentru ca mai târziu să se producă extinderea spre răsărit. Manfred Weber, deputat european creştin-social salută acest pas:

„Aceasta înseamnă reunificarea europeană. E vorba de fapt de ultimul pas al acestui proces de unificare. Foarte important mai ales pentru esteuropeni, care au acum sentimentul că aparţin pe deplin UE.”

Manfred Weber e conştient de temerile existente în rândul cetăţenilor occidentali. Unii experţi în probleme de securitate avertizează faţă de posibilitatea creşterii criminalităţii organizate, a traficului de oameni. Sindicatul poliţiei federale germane a criticat la rândul său extinderea prea grabnică a spaţiului Schengen spre răsărit. Totuşi în Parlamentul European deputaţii sunt în majoritatea lor de altă părere.

Social-democratul Wolfgang Kreissel-Dörfler atrage atenţia că dimpotrivă cu frontierele deschise poate fi combătătă mai lesne criminalitatea organizată. „Un mafiot, spune el, nu se lasă intimidat de un control vamal şi găseşte mereu o cale să încalce legea”.

Şi colegul său Manfred Weber vorbeşte de avantajele pe care le prezintă o Europă fără frontiere, inclusiv pentru germani:

„Pentru cetăţenii germani e important faptul că dispunem de un sistem computerizat comun prin care se poate da mult mai uşor de urma unor infractori. Mai mulţi poliţişti sunt angrenaţi în atari acţiuni aşa încât şi şansele de succes sunt mai mari” conchide Weber.

Controlul vamal rămâne valabil în cadrul UE doar la frontierile Marii Britanii şi Irlandei, pentru că aşa o doresc aceste ţări, şi la frontierele României şi Bulgariei, pentru că, potrivit responsabililor de la Bruxelles, cele două state nu sunt capabile să asigure pe deplin securitatea frontalieră.