"Începutul sfârşitului"

„Începutul sfârşitului” intitulează ziarul conservator berlinez Die Welt editorialul de astăzi, iar cotidianul regional Berliner Kurier comentează: „Ironia sorţii. Bush a ajuns la Casa Albă, nu în cele din urmă tocmai datorită politicii sale agresive în Irak. Iată însă că războiul fondat pe o minciună i-a devenit fatal. Răul pe care l-a răspândit în lume se întoarce acum împotriva lui. Nenumăratele victime din ţara celor două fluvii şi-au pus amprenta asupra societăţii americane. (…) Astfel se împlineşte deja acum destinul politic al preşedintelui cowboy, chiar dacă mai tronează o vreme la Casa Albă”.

Süddeutsche Zeitung, cotidianul liberal de stânga care apare la München, titrează pe prima pagină: „Bush îi întoarce spatele lui Rumsfeld”, continuând, mai departe, într-un articol intitulat „Solitudinea vine noaptea”: „George W. Bush este şi în ochii propriilor săi republicani principalul vinovat pentru înfrângerea în alegeri. Ţapul ispăşitor este însă Ministrul Apărării”.

„Demisia lui Rumsfeld”, scrie la rândul lui cotidianul britanic liberal de stânga The Guardian, „demonstrează că măcar cineva la casa Albă a priceput că lucrurile nu pot continua ca până acum. (…) Recentele afirmaţii ale lui Bush indică faptul că preşedintele Americii este hotărât să se supună grupului de experţi însărcinat cu găsirea unei căi de soluţionare a crizei din Irak, şi condus de James Baker, un apropiat al tatălui său, şi din care face parte, de asemenea, Robert Gates, fost şef CIA şi actualul succesor al lui Rumsfeld”.

Ziarul milanez Corriere della Sera vorbeşte în contextul rezultatului alegerilor generale în America despre un „seism politic”, care, citez ”a fost interpretat de mass-media ca o repetiţie generală pentru scrutinul prezidenţial din 2008, la care Bush nu va mai putea candida. Mulţi republicani îşi leagă speranţele de guvernatorul Californiei, Arnold Schwarzenegger, care, după ce s-a orientat mai către centru, a fost reales triumfal. (…) În timp ce neo-conservatorii sunt învinşi, reapar în centrul scenei politice republicanii „istorici”. Dar neo-democraţii, care au descoperit în politica de centru, şansa renaşterii, sunt un adversar redutabil”.

La Gera, Ostthüringer Zeitung analizează situaţia astfel: „Timp de şase ani, Bush a putut să guverneze într-o manieră autocrată, beneficiind de loialitatea partidului său şi sprijinindu-se pe majorităţi stabile în Congres. (…)Din punct de vedere istoric, această perioadă de autocraţie a unui partid la Casa Albă este o excepţie de la regula puterii împărţite şi echilibrate printr-un sistem complex. Iată că SUA se întorc, măcar în această privinţă, la normalitate”.

Ziarul elveţian de limbă germană Basler Zeitung notează pe marginea acestei idei: „Ambele evenimente, rezultatul alegerilor şi demisia promptă a lui Rumsfeld, arată că SUA au întors foaia. Era dominanţei conservatoare în Capitoliu s-a sfârşit, democraţii şi-au recucerit poziţia centrală în societate”.

Cotidianul liberal vienez Der Standard relativizează ideea unui adevărat progres american în plan politic: „Democraţii au o marjă limitată de acţiune, deoarece toate legile hotărâte de ei pot fi blocate prin veto-ul preşedintelui. Apoi, partidul este scindat în privinţa chestiunilor politice esenţiale. (…) În cele din urmă", scrie Der Standard, parcă în replică la afirmaţia cotidianului berlinez conservator Die Welt, conform căreia cel de-al 43-lea preşedinte ar fi schimbat ţara, citez: „America gândeşte astăzi altfel despre religie şi politică mondială”, editorialistul ziarului Der Standard subliniază: „America s-a reîntors, ce-i drept, în centrul spectrului politic, cu toate acestea ea rămâne o naţiune profund conservatoare”.

Concluzia în plan global este formulată de Frankfurter Allgemeine Zeitung: „Europa nu se va descurca mai bine cu democraţii americani, decât s-a descurcat până acum cu republicanii”.

Schimbare de temă. Ziua de astăzi, 9.11.2006, este marcată, în Germania de o multiplă semnificaţie simbolică: se comemorează 17 ani de la căderea zidului de la Berlin, şi de asemenea, noaptea de cristal, noaptea pogromului împotriva evreilor, din 9.11. 1968. Cu acest prilej, ziarele germane îşi îndreaptă atenţia asupra manifestării extremismului de dreapta, iar cotidianul conservator Die Welt constată pe baza unui studiu recent, că germanii sunt, în continuare, receptivi la lozinci antisemite. „Extremismul de dreapta nu este un fenomen marginal. Atitudinea antisemită este mai adânc înrădăcinată în vechile landuri federale decât pe teritoriul fostei republici democrate".