Întrevederea Bush - Erdogan: O ieşire din criză?

Guvernul de la Ankara ameninţă cu o intervenţie militară în această regiune, îndreptată împotriva extremiştilor din Partidului Muncitoresc al Kurzilor (PKK), interzis în Turcia, care îşi pregătesc în nordul Irakului atacurile teroriste. Statele Unite încearcă să prevină o ofensivă a Turciei în Irakul de nord.

După eliberarea celor opt soldaţi turci care fuseseră răpiţi de rebelii kurzi din PKK, conflictele din zona de frontieră turco-irakiană par să se fi liniştit puţin. Discuţiile dintre guvernul Erdogan şi reprezentanţii Washingtonului şi ai Bagdadului de săptămâna trecută din cadrul unei conferinţe desfăşurate la Istanbul nu au rămas fără consecinţe, una dintre ele fiind chiar închiderea mai multor birouri ale Partidului Muncitoresc al Kurzilor din nordul Irakului în ultimele 48 de ore.

Este însă puţin probabil ca aceste măsuri să liniştească spiritele pe malurile Bosforului. Ministrul de externe al Turciei Ali Babacan a declarat în acest sens:

„Avem aşteptări mari faţă de Statele Unite. Guvernul american deţine poziţia-cheie în lupta noastră împotriva terorismului kurzilor din PKK. A trecut vremea vorbelor mari şi a declaraţiilor, acum este timpul să trecem la fapte.”

Într-adevăr, cheia spre soluţionarea problemei se află la Washington, deoarece guvernul american a început deja de mai mult timp un joc foarte straniu. Deşi americanii sunt aliaţii turcilor, ei nu au cedat rugăminţilor acestora în vederea unei intervenţii militare comune împotriva extremiştilor din PKK.

SUA într-o situaţie dificilă

Este uşor de înţeles că americanii nu vor să se ajungă la conflicte aprinse în nordul Irakului, o zonă relativ liniştită în comparaţie cu restul ţării. Pe de altă parte, Washingtonul se află într-o situaţie foarte delicată: deşi şefa diplomaţiei americane, Condoleeza Rice, i-a calificat pe rebelii kurzi drept duşmani comuni, Statele Unite sprijină o organizaţie similară partidului PKK cu bani şi armament. Partidul iraniano-kurd PJAK se bucură de susţinerea americanilor pentru că luptă împotriva regimului de la Teheran.

Nu este deci de mirare că guvernul de la Ankara rămâne destul de sceptic, explică politologul turc Rusen Cakir:

„În ceea ce priveşte politica din Orientul Apropiat, Statele Unite nu sunt atât de interesate de Irakul de nord. De fapt, în centrul dezbaterilor se află Irakul în sine, dar şi Iranul şi Siria. Susţinerea partidului PJAK, ghidat tot de PKK, se potriveşte cu interesele americane în Iran. Dacă Statele Unite ar avea într-adevăr intenţia de a lupta împotriva kurzilor din PKK, ce ar însemna, oare, acest lucru pentru PJAK? Ambele organizaţii îşi au cartierul general în munţii Kandil. Din punct de vedere tehnic, este imposibil să-i înfrunţi pe kurzii de la PKK fără a-i lovi şi pe cei din PJAK, cele două organizaţii având structuri şi elemente comune.”

Cum va reacţiona Turcia?

În aceste condiţii, rămâne de văzut cum va reuşi Bush să-i ofere lui Erdogan o soluţie acceptabilă. Pe de altă parte, premierul Turciei nu este cel care trebuie convins de americani, din moment ce Erdogan s-a pronunţat oricum împotriva unei intervenţii militare în nordul Irakului, ci spiritele agitate din rândurile populaţiei.

În cazul puţin probabil în care nu se va ajunge la nici o soluţie, Turcia mai are încă un as în mânecă: ea ar putea să desfiinţeze baza NATO Incirlik din sud-estul regiunii Anatolia. Un astfel de demers ar avea consecinţe serioase pentru americani, din moment ce trei sferturi din toate bunurile trimise soldaţilor din Irak trec prin acest aeroport.