Şedinţă cu "scântei" la Consiliul de miniştri al OSCE

Pentru a treia oară consecutiv, întrunirea miniştrilor de externe din ţările membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa s-a încheiat fără o rezoluţie finală. Şi asta pentru că diferenţele dintre Rusia şi Occident sunt în continuare insurmontabile. Rusia s-a angajat la summitul OSCE din 1999 să-şi retragă trupele staţionate în Georgia şi Moldova. Dacă în cazul Georgiei există şansa încheierii unui acord, în privinţa retragerii din Moldova nu s-a întâmplat absolut nimic. „Într-adevăr ar fi fost frumos să adoptăm un document final, însă controversa cu privire la Moldova este una exagerată şi creată în mod artificial”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Şi preşedintele OSCE, ministrul afacerilor externe din Slovenia, Dimitrij Rupel, regretă că nu a fost adoptată o declaraţie finală, deşi o majoritate covârşitoare a reprezentanţilor celor 55 de state membre a fost de aceeaşi părere. Cu toate acestea au fost votate rezoluţii importante cu privire la lupta împotriva terorismului, a crimei organizate, a traficului de droguri şi de fiinţe umane, sau pe tema controlului graniţelor. „Am luat 22 de decizii. Printre acestea, foarte importantă este hotărârea cu privire la reformarea organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa“, susţine Rupel.

Principala controversă a vizat atribuţiile Biroului pentru instituţii democratice şi drepturile omului, intens criticat de Rusia, însă americanii şi vest-europenii nu au acceptat nici un compromis pe această temă. Pe viitor, biroul va trebui să prezinte rapoarte periodice cu privire la activităţile sale, şi va rămâne în continuare independent. Cel mai important este că acesta va derula în continuare independent misiuni de monitorizare a alegerilor în statele cu probleme. Moscova este iritată de ani de zile de observatorii OSCE care îi critică aliaţii, state vecine Rusiei care au regimuri parţial dictatoriale. Astfel, Moscova cere ca OSCE să nu monitorizeze doar situaţia din ţările situate la est de Viena. Reprezentantul diplomaţiei americane, subsecretarul de stat Nicholas Bruns, a afirmat că nu are nimic împotrivă, acceptând deja o misiune de monitorizare a alegerilor în Statele Unite. El a precizat însă că trebuie avută în vedere şi evoluţia Europei în ultimii 15 ani, după căderea comunismului şi a Uniunii Sovietice: „Majoritatea aşa-numitelor “conflicte îngheţare” se află la est de Viena. Iar cea mai mare nevoie de reformă pentru democratizare, dar şi în domeniul drepturilor omului şi a instaurării statului de drept o au ţări precum Uzbekistan sau Turkmenistan, ce au în continuare regimuri dictatoriale. OSCE trebuie să urmărească în continuare cu mare atenţie evoluţiile din Caucaz, Balcani şi în Asia Centrală. Şi asta pentru că scopul nostru comun este o Europă stabilă şi liberă”, a afirmat Burns.

În final finanţarea OSCE a fost asigurată, iar funcţia de secretar general va fi întărită. La 30 de ani de la înfiinţarea fostei Conferinţe pentru Securitate şi Cooperare în Europa, impresia generală este că OSCE se ocupă de aceleaşi probleme, tema dominantă fiind diferenţele dintre est şi vest. Organizaţia va încerca şi în perioada următoare sub preşedinţia belgiană să înlăture barierele dintre cele două părţi, în timp ce actuala conducere prin rotaţie a OSCE, cea slovenă a fost apreciată de toţi membrii organizaţiei.