1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

21 februarie - Ziua internaţională a limbii materne

21 februarie 2017

Conform UNESCO, în lume sunt vorbite 6000 de limbi. Aproape jumătate dintre acestea, mai ales cele indigene transmise prin viu grai, sunt ameninţate cu dispariţia.

https://p.dw.com/p/2XyYv
Symbolbild zum Internationalen Tag der Muttersprache
Imagine: picture alliance/dpa/A. Weigel

Pretutindeni în lume există limbi materne sau dialecte ameninţate cu dispariţia, indiferent că vorbim despre Germania, unde soraba de jos (inferioară) mai este vorbită de doar aproximativ 7000 de oameni, sau despre America de Nord, unde numai 250 de oameni mai comunică în limba maternă cayuga. Limba indigenă dalabon o mai stăpânesc doar 11 oameni în întreaga lume, dacă nu cumva mai puţini. Ultimele statistici au fost realizate în urmă cu mai bine de un deceniu. 

21 februarie a fost proclamată Ziua internațională a limbii materne în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999. Cu acest prilej, statele membre ale organizaţiei s-au angajat să contribuie la protejarea și revigorarea diversități culturale, prin promovarea comunicării în limba maternă. Conform UNESCO, la nivel mondial sunt vorbite aproximativ 6000 de limbi. 2500 dintre acestea riscă să piară în viitorul apropiat. "Cea mai mare ameninţare o reprezintă lipsa comunicării în limba maternă între părinţi şi copii", afirmă cercetătoarea Katharina Haude de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa şi membru onorific al Societăţii germane pentru limbi ameninţate cu dispariţia. 

Globalizarea favorizează dispariţia

Katharina Haude a studiat acest fenomen timp de un deceniu în America Latină. Sub aspect lingvistic, cei 12.000 de locuitori ai oraşului Santa Ana del Yacuma din nordul Boliviei sunt extrem de interesanţi. În Santa Ana del Yacuma trăiesc ultimii 1500 de oameni - aproape toţi trecuţi de 70 de ani - care încă mai stăpânesc limba movima. Pe seama declinului capacităţii de comunicare în limba maternă cercetătorii pun diverse motive. "Unul dintre factori ar fi globalizarea", susţine Paul Trilsbeek de la Institutul Max Planck - Centrul de psiholingvistică din Nimwegen. "Oamenii cred că au şanse mai bune în viaţă dacă stăpânesc o limbă răspândită la nivel mondial." Decisivă în procesul de dispariţie a limbilor materne este şi migraţia populaţiei din mediul rural la oraş. 

Symbolbild Muttersprache Sprache Globalisierung International
Imagine: picture-alliance/chromorange

Diversitatea lingvistică în pericol

Mai ales limbile indigene transmise numai prin viu grai riscă să moară - susţine Katharina Haude. În unele ţări dispariţia limbilor materne este într-o directă legătură cu evoluţia sistemului de învăţământ. De exemplu, afirmă cercetătoarea, "în Bolivia anilor 50 au fost înfiinţate şcoli cu ore de predare numai în limba spaniolă". În consecinţă, mulţi părinţi au încetat să mai comunice cu copiii în limba maternă. Abia după reforma din învăţământ din 1994 au fost readuse în sălile de curs cele 30 de limbi indigene ale Boliviei.

Potrivit paginii online oficiale a ONU, la 21 februarie 1952, studenții ce demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne ''bangla'' drept una dintre cele două limbi ale Pakistanului de atunci au fost împușcați de poliţiştii din Dhaka (actuală capitală a Bangladeshului). În 2017, sloganul Zilei internaționale a limbii materne este ''Spre un viitor durabil cu ajutorul unei educații multilingvistice''. Pentru a stimula dezvoltarea durabilă, elevii trebuie să aibă acces la educația în limba lor maternă, dar și în alte limbi străine. Conform UNESCO, începând din 1950 până în prezent, în întreaga lume au dispărut peste 200 de limbi.

Autori: Sina Grotefels / Claudia Ştefan