25 de ani de la ocuparea paşnică a centralei Stasi

Roland Jahn este copleşit de emoţie şi astăzi când îşi aminteşte de evenimentele zilei de 15 ianuarie 1990. În acea zi, cetăţeni curajoşi ai RDG au luat cu asalt sediul central al Ministerului pentru Siguranţa Statului (Stasi) din centrul Berlinului. Actualul şef al instituţiei care gestionează arhivele fostei poliţii secrete a statului comunist est-german se afla pe atunci în mijlocul mulţimii deşi nu mai era de multă vreme cetăţean al RDG. Lui Jahn, care provine din Jena, i s-a retras în 1983 cetăţenia, după ce fusese anterior închis pentru vina de a "aduce ofense" statului patronat de Honecker. Vina lui Jahn fusese, între altele, aceea că a manifestat deschis, în public, simpatie pentru lupta sindicatului liber polonez "Solidaritatea".

Acum, 25 de ani mai târziu, militantul pentru drepturi civice spune că ziua accea a fost una deosebit de emoţionantă. În memorie i-a rămas cu precădere bucuria care se putea citi pe faţa oamenilor, care se vedeau eliberaţi de opresiunea statului comunist. Istoricilor nu le este încă limpede cine a deschis în cele din urmă uşa pentru ca demonstranţii să poată să pătrundă înăuntru. Dar nici nu este într-atât de important, spune Jahn. Important este că asaltul asupra sediului Stasi constituie evenimnetul în baza căruia "arhivele serviciului secret pot fi cercetate astăzi".

Politicienii vest-germani se opuneau cercetării arhivei Stasi

Prin acţiunea lor curajoasă, militanţii pentru drepturile civice au împiedicat distrugerea arhivei, compusă din note informative furnizate vreme de decenii de colaboratorii Stasi. Când demonstranţii au pătruns în sediu, operaţiunile de distrugere a documentelor erau în toi. Astfel, unele dosare au fost nimicite dar marea masă s-a păstrat. Apoi, în perioada de pregătire a reunificării Germaniei, mai ales politicienii vest-germani au fost aceia care ar fi vrut să menţină arhiva închisă pe o lungă durată de timp. Jahn declară că are înţelegere pentru această tentativă a lor. Fiindcă arhiva conţine informaţii "culese ilegal, cu încălcări ale drepturilor omului", care nu pot fi puse în circulaţie pur şi simplu.

Un an mai târziu, în 1991, s-a reuşit însă, prin legea dosarelor Stasi, asigurarea unui echilibru între publicarea anumitor date şi protejarea drepturilor celor implicaţi, cu accent pe protecţia victimelor. Informatorii Stasi în schimb, trebuiau să se aştepta să fie desconspiraţi. Acum, în 2015, vremea dezvăluirilor spectaculoase a apus demult. Dar, la un sfert de veac de la evenimentul istoric, Jahn face un bilanţ pozitiv. Dacă dosarele ar fi rămas închise, "otrava Stasi şi-ar fi făcut în continuare efectul", afirmă el. Or, "un serviciu secret nu este dizolvat decât atunci când acţiunile sale sunt făcute publice".

Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a fost primul responsabil pentru arhiva Stasi

Roland Jahn este cel de-al treilea şef al arhivei Stasi, ales de Parlament. Predecesorii lui au fost şi ei membri ai mişcării pentru drepturi civice din defuncta RDG. Este vorba despre politiciana ecologistă Marianne Birthler şi de preşedintele în exerciţiu al RFG, Joachim Gauck. Imediat după alegerea sa în funcţie, în 2011, Jahn a anunţat că intenţionează să transforme fostul sediu central al Stasi într-un "campus al democraţiei". "Cu cât este mai bine înţeleasă dictatura, cu atât se poate mai bine edifica democraţia", spune el. Şi aceste vorba sunt pe deplin ilustrate de noua expoziţie permanenetă care şi-a deschis joi porţile.

Este o expoziţie originală multimedia, găzduită de "Clădirea 1". Acolo poate fi văzut de mai mulţi ani fostul birou al lui Erich Mielke, şef al Stasi între anii 1957-1989. În completarea expoziţiei există de câteva zile mediateca online privind metodele de lucru ale fostei poliţii secrete est-germane. Ea poate fi găsită la adresa de mai jos.