1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

26 aprilie 1986 - 25 de ani de la tragedia din Cernobîl

26 aprilie 2011

Înfricoşătorul accident nuclear continuă să afecteze zona în care s-a produs şi să influenţeze dialogul despre modul în care lumea modernă ar trebui să se raporteze la energia atomică.

https://p.dw.com/p/113tu
Imagine: AP

Testul pe care autorităţile sovietice l-au efectuat la centrala de la Cernobîl în 1986 ar fi trebuit să aibă loc, de fapt, în 1983. Trei ani mai târziu, pe 25 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei era pregatit pentru simularea unei situaţii de urgenţă. Şefii centralei nucleare au luat însă decizia ca tura de noapte să ducă la bun sfârşit testul.

Inginerii sovietici doreau să simuleze o pană de curent pentru a arăta că energia rotativă a turbinelor ar fi putut susţine reactoarele până la declanşarea generatoarelor de curent electric. Ce a urmat a fost o fatală împletire de erori umane şi disfuncţionalităţi ale sistemelor de siguranţă, care au făcut ca la ora 1 şi 23 de minute reactorul 4 al centralei de la Cernobîl să explodeze.

"S-a întâmplat exact acel lucru la care nu se gândise nimeni. Nici măcar specialiştii centralei, care de-a lungul timpului remediaseră tot felul de avarii. Nici unul din inginerii centralei nu a crezut vreo clipă că instalaţia atomică ar putea exploda. Lipsa ", spune şeful echipei trimise după accident să măsoare nivelul radioactivităţii la Cernobîl, Serhei Mîrnîi.

Date contradictorii

Nici până astăzi nu se ştie cu exactitate ce cantitate de materiale radioactive au fost degajate în atmosferă în urma teribilei explozii de la reactorul 4. Din datele prezentate de diverşi specialişti în energie nucleară rezultă că între 5 şi 95 la sută din combustibilul nuclear ar fi ajuns în aer.

Autorităţile sovietice au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a ascunde de ochii publicului cauzele şi efectele accidentului de la Cernobîl. Nici măcar oamenilor care trăiau în imediata apropiere a centralei, ca cei din oraşul Pripiat, nu li s-a explicat ce s-a întâmplat în centrala nucleară, spune Nicolai Fomin, ghidul turistic al oamenilor care vin astăzi să viziteze oraşul fantomă Cernobîl. "Aici trăiau înainte mulţii copii. Media de vârstă era de 26 de ani, iar în fiecare an la Cernobîl se năşteau mii de copii.

Procentul era enorm, motiv pentru care în acest oraş existau multe grădiniţe şi şcoli", îşi aminteşte Fomin. Tot el povesteşte că după accident, în lipsa oricăror avertismente din partea autorităţilor, copiii au continuat să se joace afară, în aer liber, bucurându-se de vremea frumoasă de afară. Abia după 36 de ore de la catastrofă, oraşul a fost evacuat.

Victimele radioactivităţii

De altfel, despre numărul victimelor cauzate de explozia reactorului 4 de la Cernobîl se ştiu puţine şi inexacte lucruri. Experţii de la Greenpace, precum Tobias Münchmeyer, spun însă că însăşi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, despre care se ştia că încearcă să ajusteze descrescător numărul victimelor, a fost nevoită să corecteze cifrele de la 4000 la 9000 de oameni afectaţi de accident. De asemenea, se pare că mai bine de 90 000 de mii de cazuri de cancer înregistrate în Ucraina, Belarus şi Rusia ar fi fost cauzate tot de accidentul nuclear de acum 25 de ani.

La peste două decenii de la tragedie, specialişti din toată lumea încearcă să găsească o soluţie viabilă de securizare a sarcofagului în care a fost aşezat reactorul avariat. O noua mantie din oţel urmează să înlocuiască actualul sarcofag din beton, care prezintă multe fisuri. Noua construcţie ar urma să fie gata în 2015.

Autor: tagesschau.de / Vlad Drăghicescu
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu