65 de ani de la debarcarea trupelor aliate în Normandia

Astăzi, nenumărate locuri din Normandia amintesc de cea mai amplă acţiune militară din istoria omenirii. Cimitirele înşirate de-a lungul litoralului sunt martori tăcuţi ai destinului pe care l-au împărtăşit sutele de mii de soldaţi căzuţi acolo în urmă cu 65 de ani. Un loc deosebit şi un semn al reconcilierii germano-franceze este cimitirul soldaţilor germani "La Cambe" din Normandia.

În cimitirul "La Cambe" sunt îngropaţi 21.000 de soldaţi germani. 80% dintre ei nici măcar nu împliniseră 20 ani când au căzut pe front, explică administratorul Lucien Tisserand. "Pietrele funerare în formă de cruce sunt din lut. Este pământ german. Înainte familiile sau prietenii soldaţilor îngropaţi aici obişnuiau să aducă pământ din locurile natale ale celor decedaţi cu gândul de a nu-i lăsa să se odihnească în pământ complet străin."

Pe multe cruci pot fi zărite numele şi gradele ofiţerilor nazişti căzuţi în Normandia. "Nu toţi sunt criminali de război", spune Lucien Tisserand. Totuşi, printre ei se numără şi Adolf Diekmann care a comandat masacrul din satul francez Oradour-sur-Glane în care şi-au pierdut viaţa şase sute de oameni. La câţiva kilometri depărtare de cimitir de găseşte satul La Cambe.

Auguste Vallet, acum în vârstă de 84 de ani, a ajutat în anii ´50 la înfiinţarea cimitirului soldaţilor germani. "Americanii şi-au îngropat pe o parte a cimitirului soldaţii căzuţi, iar pe partea cealaltă i-au aşezat pe germani. Lucrurile au rămas aşa timp de şase-şapte ani. După aceea americanii au înfiinţat cimitirul de la Omaha Beach. Întreaga Normandie era un cimitir. Peste tot erau cadavre care trebuiau identificate. N-a fost o treabă plăcută, dar a fost dusă la bun sfârşit aşa cum se cuvine", povesteşte bătrânul.

În timpul ocupaţiei, Charlotte Dubost, pe atunci adolescentă, a fost obligată să facă pe spălătoreasa pentru trupele germane. Femeia îşi aminteşte: "Era un cuplu german care şi-a pierdut doi fii aici în Normandia. Părinţii veneau în fiecare an la cimitir. Cândva ne-au întrebat dacă nu ne-am putea ocupa de mormintele celor doi. Deşi nu ne-a fost uşor am acceptat pentru că şi noi aveam copii şi ne-am gândit că nici tinerii aceia nu şi-au dorit să moară aici."

Printre puţinii veterani de război care mai vizitează şi-n ziua de azi cimitirul La Cambe se numără şi Johannes Börner. Bătrânul, originar din Leipzig, acum ajuns la vârsta de 83 de ani, a rămas în Normandia după război. Din iunie şi până la sfârşitul lunii iulie, în 1944, a luptat în Saint-Lo. Trupurile multor camarazi căzuţi în război nu au fost găsite niciodată, povesteşte el. "În Saint-Lo eram 120 de soldaţi. O lună mai târziu, rămăsesem doar 9. Apoi am primit întăriri din Germania - numai tineri. Toţi aveau în jur de 16 ani şi se temeau de război. Uneori izbucneau în plâns când ieşeam în misiune."

Din `44 şi până acum s-au schimbat multe. În 1963, la palatul Elysee, a fost semnat acordul de prietenie franco-germană. De-a lungul anilor s-au încheiat numeroase parteneriate între oraşe, iar, în Franţa, la comemorările a 50 sau 60 de ani de la încheierea războiului au luat parte chiar şi veterani germani.

Autori: Claudia Hennen, Claudia Ştefan
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu