1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

A fi sau a nu fi alegeri anticipate

Geroge Arun3 august 2005

Istoria se repetă. Tensiunile dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria par a fi copiate dintr-un film pe care l-am mai văzut.

https://p.dw.com/p/B32v

Intriga este aceeaşi, doar personajele sunt altele. Iar intriga este construită în vederea răsturnării raportului de forţe în stat, legiferat de Constituţie. Explicit, cei doi poli de Putere, Preşedintele şi Guvernul caută fiecare să-şi adjudece cît mai multe pîrghii executive, cît mai mulţi centri nervoşi ai mecanismului administrativ.

Cînd preşedintele Traian Băsescu aducea în discuţie încă din ianuarie ideea alegerilor anticipate, toată lumea a fost prinsă pe picior greşit. Argumentul era unul moral, şi anume acela ca Alianţa PNL-PD să guverneze fără partidul lui Dan Voiculescu. Preşedintele era într-o creştere constantă a popularităţii, iar această popularitate pe credit

i-a permis să-şi adjudece ideea alegerilor anticipate ca fiind obligatoriu o idee bună.

Calculul politic al preşedintelui se poate să fi fost într-adevăr corect. Motivaţia anticipatelor are însă, cred eu, şi o parte mai puţin vizibilă. Odată cu apariţia tensiunilor făţişe dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, au apărut şi tensiunile dintre cele două partide ale Alianţei, PNL şi PD.

Popularitatea lui Traian Băsescu s-a răsfrînt, inevitabil, şi asupra Partidului democrat. Dacă în timpul campaniei electorale liberalii au trecut drept vioara-ntîi în cadrul Alianţei, ulterior raportul de forţe s-a schimbat, iar acum sondajele de opinie îi indică pe democraţi ca fiind majoritari în opţiunile electoratului.

„Democraţii nu sînt o anexă a primului ministru”, a declarat în urmă cu două zile preşedintele Partidului Democrat Emil Boc, acuzîndu-l pe şeful guvernului că nu a respectat decizia Alianţei privind declanşarea alegerilor anticipate. Alegeri care, după calculele preşedintelui Băsescu şi ale Partidului democrat, ar fi adus democraţilor mai multe voturi decît liberalilor.

Una peste alta, actualul algoritm din cadrul Alianţei nu mai este convenabil Partidului democrat, şi nici mentorului său spiritual de la Cotroceni Traian Băsescu. Alegerile anticipate ar fi tranşat această nemulţumire şi ar fi dat şansele unei mai mari stabilităţi politice. Fapt este că între cele două partide ale alianţei tensiunile sînt evidente iar acestea nu sînt generate de nimic altceva decît de lupta pentru cît mai multe fotolii ministeriale de o parte şi de alta. Spuneam că istoria se repetă. Din nou este vînat ministerul Economiei, vaca de muls a oricărui guvern, aflat acum în jurisdicţia Partidului conservator al lui Dan Voiculescu. Îmi aduc aminte că acelaşi minister al economiei a fost ţinta crizei guvernamentale din 1998, criză provocată de Partidul Democrat prin ieşirea la rampă a lui Traian Băsescu. Atunci, primul ministru Victor Ciorbea a fost obligat să demisioneze, iar ministerul economiei i-a revenit Partidului democrat.

Un raport al Societăţii Academice Române trage concluzia că procesul de înnoire a elitelor politice din România este în acest moment blocat şi că singura soluţie pentru schimbarea sistemului politic ar fi alegerile anticipate. Numai în felul acesta, susţine raportul citat, societatea românească are şansa să scape de oamenii politici care provin din fostul sistem comunist.

Personal, deşi nu sînt împotriva alegerilor anticipate, lucrurile mi se par mai complicate şi mai de lungă durată. Am cunoscut politicieni tineri, care nu provin din fosta nomenclatură, la fel de veroşi, la fel de demagogi, ca şi foştii nomenclaturişti. Sarcina să-i trieze este a partidelor din care fac parte. Numai că partidele sunt primele c