A folosit armata ucraineană bombe cu fragmentaţie la Donbass?

În luptele din estul Ucrainei, armata ucraineană ar fi folosit bombe cu fragmentaţie - astfel sună acuzaţia lansată de organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch. Ar fi vorba de 12 cazuri de folosire a acestui tip de armament interzis, cazuri soldate cu şase morţi şi zeci de răniţi.

"La începutul lui octombrie am trimis o misiune în estul Ucrainei, pentru a verifica zvonurile privind folosirea bombelor cu fragmentaţie", a declarat pentru Deutsche Welle Hugh Williamson, director regional al HRW pentru Europa şi Asia Centrală. Organizaţia ar fi trimis la faţa locului proprii experţi în armament. Aceştia au vorbit cu localnicii şi cu un jurnalist aflat şi el în regiunea afectată. "Acesta a identificat tipul rachetelor utilizate, care se află în dotarea armatei ucrainene", susţine Williamson. Şi mai important, s-a putut astfel descoperi din ce poziţii s-a tras cu aceste rachete. "Experţii noştri au calculat traiectoria rachetelor, şi au vizitat locurile lovite şi punctele de tragere. Au ajuns la concluzia că rachetele au fost lansate de trupele guvernamentale ucrainene. Nu putem afirma acest lucru cu siguranţă totală, dar dovezile ne indică această concluzie", a subliniat Williamson.

Arme interzise

HRW califică folosirea de bombe cu fragmentaţie drept crimă de război. Organizaţia trimite la acordul privind acest tip de muniţie, intrat în vigoare în 2010, care interzice folosirea bombelor cu fragmentaţie. Documentul a fost semnat de 114 state şi ratificat de 86. Nici Ucraina, nici Rusia nu recunosc însă acordul. HRW cere Kievului să adopte acest document şi susţine că lucrătorii săi au găsit la Donbass 22 de resturi de rachete cu muniţie cu fragmentaţie: 16 provenind de la un lansator de rachete de tip Uragan şi şase de tip Smertsch.

Kievul respinge acuzaţiile HRW. Vladislav Selesnjov, purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a relatat pentru DW că trupele guvernamentale dispun de aruncătoare de rachete de tip Uragan şi Smertsch, dar nu şi de muniţie cu fragmentaţie. "Dacă ştim că în jurul poziţiilor rebelilor se află civili, nu deschidem oricum focul asupra acestora", spune Selesnjov.

Şi purtătorul de cuvânt al misiunii OSCE din Ucraina, Michael Bociurkiv, a declarat pentru DW că soldaţii ucraineni nu au lansat sub nicio formă bombe cu fragmentaţie. "Avem cam 90 de observatori în estul Ucrainei. Dacă am fi descoperit astfel de cazuri le-am fi adus la cunoştinţa opiniei publice, dar aşa ceva nu s-a întâmplat. Tot ce avem de spus despre muniţia folosită aici se găseşte deja în rapoartele noastre", a arătat responsabilul OSCE.

Dubii privind raportul HRW

Concluzii sigure despre utilizarea armelor cu fragmentaţie pot formula doar experţii militari, crede Anton Michnenko, de la Centrul ucrainean de cercetare pentru armată, conversie şi dezarmare. El critică raportul HRW. "Organizaţiile civile nu dispun de experţi supercalificaţi care să spună dacă este vorba de explozia unor bombe cu fragmentaţie şi să dea detalii despre direcţia din care au fost ele declanşate", a declarat el pentru DW. Michnenko bănuieşte că reprezentanţii HRW au fost voit induşi în eroare de către separatişti.

Şi Nikolaj Sunhurovskyj, de la centrul de cercetare Rasumkov din Kiev, se îndoieşte de veridicitatea acuzelor HRW. "Se bazează doar pe declaraţiile martorilor care ar fi văzut rachetele în zbor", a spus el intervievat de DW. Sunhurovskyj nu exclude ca muniţia cu fragmentaţie să fie folosită de fapt de unităţi izolate ale rebelilor. Acestea s-ar putea plasa în zona de tampon dintre armată şi separatişti şi ataca de acolo localităţile învecinate.

Ucraina nu are niciun interes să distrugă infrastructura şi casele din Donbass, spune Serhij Sgurez, de la firma de informaţii şi consiliere Defense Express. Kievul va fi nevoit după încheierea conflictului să reconstruiască regiunile afectate. El crede că Moscova vrea să submineze potenţialul industrial al regiunii Donbass şi să discrediteze armata ucraineană. "Utilizarea bombelor cu fragmentaţie este cel mai potrivit mijloc în acest sens", potrivit lui Sgurez.

Berlinul cere anchetă independentă

Guvernul german vrea ca acuzaţiile să fie cercetate într-o anchetă independentă. Gernot Erler (SPD), responsabil pentru Rusia al executivului german, spune că guvernul de la Berlin nu are informaţii proprii privind folosirea în Ucraina a bombelor cu fragmentaţie.

"Human Rights Watch este o organizaţie serioasă. Proiectul a fost elaborat împreună cu New York Times, ceea ce anulează suspiciunea că ar fi fost îndreptat împotriva guvernului ucrainean", notează Erler. "De aceea este nevoie de clarificarea acestei chestiuni. În acest sens este nevoie de o anchetă internaţională independentă."