Acţiunile contra piraţilor somalezi intră la apă

Mai mult, echipajele vaselor care traversează zone periculoase, au primit arme pentru a putea dejuca atacurile piraţilor somalezi. Însă cum poate fi combătut eficient fenomenul pirateriei?

Conform datelor prezentate de International Maritime Bureau, în 2009, numărul atacurilor piraţilor somalezi asupra vaselor europene şi nu numai, au depăşit nivelul anului trecut.

Numai în primul trimestru al acestui an, piraţii au luat cu asalt 114 vase, capturând 29 dintre acestea. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât nici Uniunea Europeană, nici Naţiunile Unite, şi nici chiar NATO, nu par a avea potenţa necesară unei riposte eficiente.

Imaginea piratului în bermude şi tricou, depăşită

Ce lipseşte? Lipseşte o soluţie politică, în contextul în care zeci de mii de oameni sunt puşi pe fugă de luptele dintre un guvern tot mai slab, pe de-o parte, şi miliţiile islamiste somaleze precum Al Shabaab, pe de altă parte. Toate aceste lucruri se împletesc într-un mod nefast cu din ce în ce mai accentuatul "profesionalism" al piraţilor somalezi.

Un raport al serviciilor secrete spaniole privitor la misiunea anti-piraterie Atalanta, demarată de UE, evidenţiază caracterul tot mai sofisticat al atacurilor piraţilor somalezi asupra vaselor occidentale. Imaginea piraţilor îmbrăcaţi în bermude şi tricou, care ţineau în mână un AKM47 este deja desuetă.

În raportul sus-menţionat este relevat faptul că piraţii au surse de informaţii infiltrate direct în industria de transporturi navale. Aşa se face că ei obţin rapid informaţii vitale pentru succesul unei acţiuni de luare cu asalt sau capturare a vaselor care intră în vizorul lor. Mai mult, în timpul negocierilor de eliberare a vasului comercial turc Karagöl, se pare că piraţii primeau indicaţii de la complici aflaţi la Londra.

Guvern slab, populaţie decimată

Acţiunile anti-piraterie europene şi nu numai, au intrat până acum la apă. Ineficienţa lor reclamă o dată în plus nevoia identificării unei soluţii politice. O dovadă în acest sens este capitala ţării, Mogadiscio, oraş aflat în plină anarhie, unde miliţiile islamiste Al Shabaab încep să se impună din ce în ce mai mult.

Ahmed Abdallah este trimisul ONU în regiune. El crede că un guvern somalez ineficient favorizează fenomenul pirateriei.

"Există multe regiuni în Africa unde pirateria este o problemă. Un guvern eficient face însă viaţă grea piraţilor. Pirateria la care asistăm în Somalia este o afacere susţinută de oameni de afaceri cu greutate. Aceştia trebuie traşi la răspundere. Însă cea mai sigură metodă de a combate fenomenul pirateriei este consolidarea politică a guvernului", spune Abdallah.

Precedentul Indonezia

Profesorul Günther Maihold de la Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică din Berlin spune că un exemplu de combatere eficientă a pirateriei este cazul Indoneziei. În 2006, paza de coastă a acestei ţări a fost înarmată conform acordurilor regionale cu ţările riverane, semnând totodată şi acordul de pace de la Aceh. Poate fi acest exemplu aplicat şi în Somalia? Da, dar cu o nuanţă, crede Maihold:

"Câtă vreme nu este asigurată baza economică a oamenilor, câtă vreme structurile statale nu pot fi refăcute este greu să combaţi fie şi numai simptomele pirateriei. Pe de altă parte, comunitatea internaţională a suferit o înfrângere în această luptă, astfel că ne aflăm într-o situaţie pe care nu ştim cum să o controlăm".

Pirateria a devenit şi în Germania o temă centrală a dezbaterilor politice, odată cu capturarea mai multor vase germane de către piraţii somalezi. Printre altele, cancelarul Angela Merkel a solicitat recent modificarea Constituţiei ţării, în aşa fel încât să fie permisă intervenţia unităţilor germane anti-tero în acţiuni contra piraţilor.

Autor: Ludger Schadomsky/Vlad Drăghicescu

Redactor: Robert Schwartz