Acord UE pentru măsurile împotriva încălzirii globale

Barroso a spus că Europa a arătat că este capabilă să ia decizii importante. Şefii de stat şi de guvern din ţările Uniunii s-au înţeles pentru dezvoltarea energiei ecologice până la 20% din totalul energetic european, până în 2020. Deschisă şi controversată rămâne problema cotei contribuţiei individuale a fiecărui stat în parte, pentru atingerea obiectivului comun european.

Cancelarului german, Angela Merkel, care deţine în prezent şi preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, trebuie să i se recunoască un merit: se descurcă foarte bine pe plan european. A dovedit la summitul de la Bruxelles, unde problemele climatice au fost primordiale, că este creatoarea marelui compromis comunitar. A reuşit să-i unească pe toţi liderii europeni şi să-i convingă să-i susţină propunerile.

Revoluţie în materie de protecţie a mediului

O revoluţie fără precedent în materie de protecţia climei, acestea sunt cuvintele cu care participanţii la summit caracterizau deciziile adoptate. Acestea sunt întradevăr impresionante. Hotărâri atât de semnificative nu a luat până acum nici un alt continent. Reducerea cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon reprezintă un obiectiv înalt. Există dubii că acest ţel va putea fi atins şi că el va fi de ajuns pentru a realiza o încetinire a încălzirii globale.

Cum şi cât trebuie să contribuie fiecare stat membru pentru îndeplinirea acestui obiectiv, precum şi cota individuală în materie de energie regenerabilă, sunt chestiuni care încă trebuie stabilite. Aceasta poate să dureze un an sau doi şi se poate termina cu o târguială obositoare între ţările membre şi Comisia Europeană.

Probleme la calcule

Reducerea cu 20% a emisiilor poluante cu dioxid de carbon sună bine, dar se referă la o diminuare în raport cu valorile din 1990. În 2020, adică 30 de ani mai târziu faţă de anul de referinţă, consumul de energie va fi mai mare, iar emsiile vor fi şi ele implicit mai ridicate.

De asemenea, dacă se analizează vechile norme de protecţie a mediului fixate de Uniune, îndoielile cresc. Conform protocolului Kyoto, Uniunea trebuia să reducă emisiile cu efect de seră cu 8 procente, până în 2012. Deocamdată, a reuşit doar o micşorare de un singur procent.

Totuşi, procesul demarat este de importanţă majoră

Este important totuşi că statele membre s-au angajat să crească procentul de energie regenerabilă din totalul lor energetic. Aceasta ar putea da un impuls semnificativ dezvoltării tehnologice. Conştiinţa europeană trebuie să devină una ecologică, aşa poate fi interpretată şi lupta împotriva folosirii becurilor vechi cu incandescenţă, la care a făcut apel Angela Merkel. Ea le-a cerut cetăţenilor Uniunii să-şi aducă fiecare aportul la salvarea climei, utilizând, de exemplu, becuri şi surse de lumină cu consum mic de energie.

Uniunea Europeană nu va putea să împiedice de una singură schimbările climatice. De aceea, Bruxellesul trebuie să constituie un exemplu la nivel mondial. Acum, preşedinta în exerciţiu a Consiliului Uniunii, doamna Merkel, trebuie să reuşească în a convinge ţări ca Statele Unite, China, India şi alţi mari poluatori mondiali să adopte modelul european.

Summitul G8 va sta sub acelaşi semn de protecţie a mediului

La summitul G8 din Germania din iunie trebuie deci să încerce cancelarul să-şi impună obiectivele îndrăzneţe în materie de protecţia climei şi la nivel mondial. Doamna Merkel s-a plasat în fruntea eforturilor de diminuare a încălzirii globale, care au dominat, în ultimele luni, dezbaterile din opinia publică mondială. Până şi în Statele Unite, care până acum au fost foarte delăsătoare faţă de această problemă, se observă o schimbare de atitudine.

Angela Merkel şi Jose Manuel Barroso au arătat că Uniunea Europeană este capabilă să ia decizii chiar şi într-o componenţă de 27 de membri, în pofida crizei constituţionale prin care trece. Iar acest lucru este un semnal foarte important, după summitul de primăvară al forului comunitar.