Acordul cu FMI şi băncile cu capital străin

Primul ministru a explicat destinaţia banilor care vor fi împrumutaţi de la FMI (în jur de 19 miliarde de euro) şi modul în care vor funcţiona ei în economia românească.

Nimeni nu se îndoieşte că primul ministru a ştiut bine aceste lucruri de la bun început, dar dacă ele nu au fost explicate opiniei publice este pentru că atît Preşedintele cît şi rivalul său Mircea Geoană apucaseră deja să adopte o atitudine foarte critică la adresa băncilor cu capital străin.

«Nu pot fi fericiţi la privatizare şi să nu-şi facă obligaţiile faţă de economia românească mai târziu», spunea Traian Băsescu cu o lună în urmă. Mircea Geoană promitea chiar să discute cu ministrul de Finanţe al Austriei şi să-l convingă să intervină.

Aşadar, după ce ai criticat dur băncile străine că îşi retrag banii în ţările de origine, este mai greu de recunoscut că împrumutul de la FMI este şi o formă de a veni în întîmpinarea băncilor.

Emil Boc a explicat astăzi că două treimi din împrumut vor intra în rezerva Băncii Centrale, care va reduce în schimb rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale. Aceasta este principala noutate, pentru că, pînă acum, BNR s-a temut că banii eliberaţi vor pleca la băncile-mamă.

În fine, din treimea rămasă, a mai explicat primul ministru, o parte va merge direct către băncile comerciale, cu scopul de a relansa creditarea.

Ceea ce Guvernul spune cu jumătate de gură este că, în disputa autorităţilor române cu băncile străine, cîştig de cauză au avut de fapt acestea din urmă.

De fapt a cîştigat raţiunea economică, pentru că era absurd să crezi că poţi obliga o entitate privată, cum este o bancă, să acorde credite atunci cînd raţiunile ei de a fi o împiedică să facă acest lucru.