Acuzaţii şi iar acuzaţii

Die Welt scrie la Berlin că Londra a adus prima acuzaţie de omor în acest dosar. Procurorul general al Marii Britanii, Sir Ken McDonald, l-a desemnat pe Andrei Lugovoi, şi el fost agent al FSB, drept suspect principal în asasinarea lui Litvinenko. Procurorii au înaintat o cerere de extrădare a lui Lugovoi. Şeful diplomaţiei britanice, Margaret Beckett l-a înştiinţat pe ambasadorul rus la Londra, că ţara sa aşteaptă cooperare totală din partea Moscovei pentru elucidarea cazului.

Neue Züricher Zeitung se îndoieşte însă că autorităţile ruse vor coopera cu cele britanice. În primul rând, cererea de extrădare ar fi moartă în faşă, atâta timp cât Moscova a cerut la rândul său extrădarea miliardarului Boris Berezovski, un aprig critic al regimului comunist rus, dar aceasta nu a fost îndeplinită. În plus, comentează ziarul, bilanţul negativ al preşedintelui Vladimir Putin la capitolul drepturile omului şi drept internaţional face şi mai improbabil un asemenea demers.

Süddeutsche Zeitung din München titrează „Presupusul făptaş se consideră victimă”. Lugovoi susţine că nu ar fi altceva decât un antreprenor în sectorul de securitate, nimic mai mult. Documente atestă apartenenţa lui Lugovoi la structurile fostei KGB, dar acesta acuză mass media de manipulare, spunând că nu a fost altceva decât un instructor.

Doping la echipa de ciclism a Deutsche Telekom

Foştii sportivi profesionişti, Bert Dietz şi Christian Henn au mărturisit că au utilizat substanţe anabolizante interzise, pentru a-şi creşte performanţele pe circuite. Din Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că medicii echipei, responsabili pentru administrarea substanţelor, au fost concediaţi. Comitetul Olimpic German a refuzat să le acorde celor doi foşti sportivi amnistie, dar a precizat că, datorită mărturisilor, se pot aplica prevederile de reducere a sancţiunilor din codul internaţional anti-doping.

Süddeutsche Zeitung informează că Bert Dietz a acuzat concernul Telekom de implicare prea mare a medicilor în programul de antrenament. El a relatat că doctorii i-ar fi spus „dacă vrem sa fim în frunte, ar trebui să probăm mijloacele astea noi”. Politicieni, sportivi şi funcţionari au folosit ocazia din plin, ieşind în lumina reflectoarelor şi aclamând un început cu totul nou al programelor anti-doping în Germania.

Die Welt scrie însă că Telekom doreşte să rămână în continuare implicată în ciclism. „Avem o răspundere faţă de acest sport”, a declarat purtătorul de cuvânt al concernului Christian Frommert. Iar preşedintele comisiei pentru sport din Bundestagul german a cerut posturilor publice de televiziune ARD şi ZDF să boicoteze întrecerile cicliste, la fel cum ciclismul însuşi nu a făcut cinste sportului în general.

Expresul de ţigări

Tot în Die Welt, pe pagina a doua sus, se poate citi titlul „Striptease în expresul de ţigări”. Românii se pare că fumează cu plăcere tutun din Ucraina, iar articolul semnat de Stefanie Bolzer este un imn ironic închinat spaţiului european liber. De ce poartă oare pasagerii autobuzului care parcurge 70 de km în 3 ore pentru a ajunge la Suceava costume de ski în plin soare de primăvară? Simplu! Pentru a ascunde pachete de ţigări de contrabandă.

La graniţa externă a UE traficul e în toi, iar comisarul Frattini ar sări probabil în sus de bucurie să vadă cum poliţiştii de frontieră români nu găsesc nimic suspect, ce mai tura vura, nu găsesc nimic... UE a decis ca statele din valul de extindere 2004 să facă parte de la începutul anului 2008 din spaţiul Schengen. O veste care sigur nu-i întristează pe micii întreprinzători de la graniţă.

"Guvernarea structurilor mafiote"

Pe prima pagină a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung este tipărit un articol al comentatorului Karl Peter Schwartz, sub titlul „Guvernarea structurilor mafiote”, în care acesta analizează trecerea de la comunism la democraţie şi economie de piaţă în ţările Europei de Est.

Admiţând că instituţiile statului de drept au fost create şi funcţionează în mare măsură, Karl Peter Schwartz atrage însă atenţia asupra faptului că noile clase politice nu se supun legii decât într-o măsură limitată. Iar nicăieri nu se manifestă acest lucru mai lipsit de ruşine precum în România, scrie analistul german, unde parlamentul şi guvernul împiedică lupta împotriva corupţiei cu toate forţele care le stau la dispoziţie.

Iar în pagina a şasea a aceluaşi prestigios cotidian găsim o coloană cu titlul „Băsescu îşi cere scuze”, referindu-se bineînţeles la incidentul cu telefonul mobil, care a înregistrat invectivele preşedintelui din cadrul unei discuţii private cu soţia sa, la adresa unei jurnaliste.