"Admitere solitară a Bulgariei?”

Finlandezii, scandinavii, în general, au avut mereu ceva de cârcotit la adresa negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană. Olli Rehn, comisarul însărcinat cu Extinderea, este finlandez. Şi una dintre grijile sale – prin natura funcţiei pe care o deţine – este tocmai România. Mâine, România şi Olli Rehn se vor întâlni la Consiliul European de la Bruxelles. Cornelia Bolesch îi face comisarului un portret, în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, iar când încearcă să-l compare cu predecesorul său, Günter Verheugen, foloseşte România drept liant. Corupţia face ca România să nu fie coaptă pentru statutul de membru şi, cu toate acestea, se va bucura de o rapidă integrare în Uniunea Europeană. ”Personal”, remarcă Rehn, citat de cotidianul care apare la München, ”aş fi pus accentul pe conţinutul negocierilor, nu pe respectarea calendarului acestora”.

În aceeaşi notă, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică o ştire de coloană purtând titlul ”Avertismente ale Parlamentului European la adresa României”, şi subtitlul interogativ ”Admitere solitară a Bulgariei?” Ziarul elveţian observă neîndeplinirea, de către România, a tuturor criteriilor de aderare, în special în privinţa reformei administrative, a sistemului juridic, combaterii corupţiei, protecţiei minorilor şi drepturilor minorităţilor. O asemenea situaţie a determinat Legislativul comunitar să invite Bucureştii la eforturi suplimentare pentru ca tratatul de aderare să fie semnat pe parcursul anului viitor – doar astfel poate fi respectat termenul de 1 ianuarie 2007. În cazul Bulgariei, situaţia este mult mai bună, progresele înregistrate sunt resimţibile. Parlamentul European, punctează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, a propus ca admiterea Bulgariei să nu mai depindă de parcursul României. În cazul în care termenii nu vor fi respectaţi de către Bucureşti, Comisia Europeană ar putea propune amânarea admiterii României cu un an.

Subiectul apare şi în paginile lui WIENER ZEITUNG. Cotidianul vienez aminteşte că preşedintele ales, Traian Băsescu, şi-a propus să renegocieze unele capitole, cum ar fi energia sau concurenţa. Europenii sunt destul de sceptici în această privinţă. Comunitarii cred că în relaţia cu România s-a operat oricum cu multă generozitate, chiar dacă această ţară a parcurs cele mai dificle negocieri de aderare. WIENER ZEITUNG aminteşte că între 2007 şi 2009 România va primi subvenţii agricole şi structurale în valoare de 10,6 miliarde de euro.

Summitul comunitar de la Bruxelles ţine, de altfel, în ansamblu capul de afiş al presei, atenţia fiind îndreptată, desigur, către şansele europene ale Turciei. La Paris, de exemplu, LIBERATION scrie despre ”schizofrenia lui Chirac” în chestiunea turcă, preşedintele francez fiind, în opinia ziarul liberalilor francezi de stânga, incapabil să iasă în faţa electoratului pentru a-şi etala clar o poziţie, atât în privinţa acceptării Turciei cât şi în cea a Constituţiei Europene. KOMMERSANT, la Moscova, este de părere că lumea modernă se poate naşte tocmai prin admiterea Turciei în Uniunea Europeană iar CORRIERE DELLA SERA crede că în acest subiect se face exces de temeri şi reţineri, pe fundalul unui calendar politic extravagant. Poate că unele îşi au rostul, multe sunt, însă, emoţionale şi iraţionale, consideră cotidianul milanez. SÜDDEUTSCHE ZEITUNG apreicază că negocierile cu Ankara vor începe pentru că Uniunea Europeană este prea slabă şi nu are alternativă. HANDELSBLATT, pe de altă parte, prognozează că, odată cu admiterea Turciei s-ar termina actuala orânduire postbelică a Europei.

În final, revenim în România, pe o altă temă: MITTELDEUTSCHE ZEITUNG preia relatarea DPA despre gestul laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, cel care a returnat ordinul Steaua României ce i-a fost acordat cu doi ani în urmă. Motivul: Wiesel nu doreşte să facă parte ”din acelaşi club” cu persoane antisemite – scriitorul evreu de origine română referindu-se la liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, decorat, zilele trecute, de preşedinte României, Ion Iliescu, la finalul ultimului său mandatului prezidenţial.