1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Afişele Elenei Udrea şi arborele din Piaţa Vendôme

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti23 octombrie 2014

Dezbaterea din jurul afişelor Elenei Udrea aminteşte de un scandal parizian recent provocat de o sculptură gonflabilă, în formă de jucărie sexuală.

https://p.dw.com/p/1Db5x
Imagine: AP

Lumea discută afişele şi sloganurile Elenei Udrea pe un ton de-a dreptul insolent, inclusiv în emisiunile televizate. Faptul pare inevitabil şi, în fond, mai surprinzătoare este siguranţa de sine şi precizia cu care răspunde candidata Mişcării Populare.

În ciuda tuturor criticilor posibile, ar trebui să-i facem Elenei Udrea dreptate. Ea a reuşit să ne amintească replica antologică atribuită lui Toulouse-Lautrec. Se spune că o doamnă care îi vizita expoziţa s-a oprit în faţa uneia dintre pânzele sale, arătându-se extrem de indignată că cineva a putut reprezenta o femeie care ”se dezbracă” în prezenţa unui bărbat. La care artistul îi răspunde că femeia nu ”se dezbracă”, ci ”se îmbracă” şi că bărbatul este chiar soţul ei. ”Răul, va fi continuat artistul, nu se află în tabloul meu, ci în ochiul dumneavoastră”.

Ziariştilor de la Gândul, care sugerau că imaginile şi sloganurile sale ar fi obscene, Elena Udrea le-a dat o replică identică. (Gândul live) Obscenitatea se află doar în mintea dumneavoastră, a răspuns fără ezitare şi Elena Udrea, care s-a declarat totodată uimită de competenţa pe care interlocutorii săi o demonstrează în materie de pornografie.

Ce-i drept nu poţi susţine că o imagine reproduce un tipar pornografic fără să te autodenunţi. Cu excepţia cazului în care frecventarea pornografiei ţi se pare a fi o formă de investigaţie culturală, o formă de analiză a semnelor, dar în cazul acesta ai nevoie de un public pe măsură.

Discuţia mai aminteşte, iarăşi, un alt scandal parizian, de astă dată foarte recent. Săptămâna trecută, în cadrul unei manifestări de artă contemporană (Fiac), americanul Paul McCarthy a expus în Piaţa Vendôme o sculptură gonflabilă uriaşă (24 m înălţime) care părea să fie, totodată, un brad de Crăciun şi o jucărie sexuală. Ambiguitatea era evident căutată şi ţinând seama de preocupările cunoscute ale artistului nimeni nu se îndoia de adevăratele sale intenţii. După numai trei zile, instalaţia a fost vandalizată de un grup de persoane necunoscute despre care se bănuieşte însă că ar fi conservatori catolici care nu vor fi tolerat ambiguitatea insidioasă a formei.

Dar de aici au apărut comentariile: de unde ştiu nişte oameni ”cumsecade” cum arată un ”butt plug”? Nu sunt ei cumva nişte jalnici ipocriţi care suferă la vederea obsesiilor lor bine camuflate? Şi criticile au continuat pe acelaşi ton cu trimitere la moralismul făţarnic al conservatorilor. Elena Udrea se întrebase la rândul ei dacă nu cumva criticile la care e nevoită să răspundă nu sunt nutrite de obsesiile lubrice ale interlocutorilor săi. Punct ochit, punct lovit. Fără ca bărbaţii privitori să fie bântuiţi de fantasme inavuabile, comentariile acestea nu s-ar fi produs.

Dar, în cele din urmă, nu putem ignora că toată lumea minte în felul ei. Cei care cultivă ambiguităţile ştiu bine la ce să se aştepte şi mizează, în realitate, tocmai pe duplicitatea privitorului, iar cei care critică zgomotos şi puritan trec sub tăcere partea de satisfacţie secretă pe care le-o prilejuieşte imaginea. Singura cale onestă este tăcerea.