Alegerile parțiale ar trebui, totuși, organizate

PNL și-a pus mari speranțe în alegerile parțiale, căci ar fi putut să-și întărească poziția în Parlament. Ar fi vorba de 19 colegii, pe care opoziția trăgea nădejdea să le câștige în marea lor majoritate. Guvernul refuză însă pe mai departe să organizeze alegeri pentru locurile vacante din Parlament, argumentând că vechea lege a fost abrogată și că, din momentul promulgării ei, noua lege electorală este singura care poate fi luată în discuție.

Realitatea este că PNL are dreptate în fond și că PSD se poate baza numai pe formă. Din acest motiv, situația pare confuză și pretinde o minimă clarificare. Legea veche presupunea organizarea unor colegii uninominale și organizarea de alegeri parțiale ori de câte ori un scaun de senator sau deputat devenea vacant. (Prin condamnarea definitivă a titularului, de exemplu, sau din alte motive). Guvernul, cu diferite pretexte, a amânat însă mereu organizarea de alegeri până în momentul în care a fost adoptată legea nouă care desființează circumscripțiile uninominale. Iar din acest moment, a pretins că nu mai poate, în mod obiectiv, să organizeze alegeri, căci colegiile nu mai există.

Legea nouă - să precizăm și acest lucru - revine la circumscripțiile județene și la alegerile proporționale, cu prag, pe liste blocate. Potrivit noii legi, la fel cum se întâmpla și înainte de ”revoluția uninominală”, pe locul vacant este ales următorul de pe listă și nu se organizează alegeri parțiale. Nici nu ar avea cum să se întâmple acest lucru.

Dar problema este că ne găsim în mijlocul unei contradicții ciudate: în mod real, colegiile uninominale există, căci deputații și senatorii investiți în 2012 sunt expresia acestora. Deputatul cutare este reprezentantul alegătorilor din circumscripția sa și nu al celor din întregul județ sau al întregii țări. Prin urmare nu putem pretinde că nu mai există colegii uninominale, căci ar însemna să negăm și existența tuturor deputaților și senatorilor din legislatura actuală. Câtă vreme parlamentarii actuali au un mandat legitim, circumscripțiile uninominale în care au fost aleși există.

Și totuși ele nu mai există, căci legea veche a fost abrogată. Iar guvernul profită copios de acest sofism juridic. Nu știm ce urmează să mai facă liberalii, dar pare limpede că ei nu mai pot avea câștig de cauză decât printr-o sesizare a Curții Constituționale. Subiectul acesta ține de altfel, în modul cel mai precis, de dreptul constituțional, căci - așa cum am arătat deja - a nega existența colegiilor înseamnă a nega legitimitatea membrilor Parlamentului actual. Cine ar fi ei și pe cine reprezintă?

Am remarcat de multe ori că partidele românești nu au o pasiune adevărată a dezbaterii juridice și că urmăresc exclusiv eficacitatea politică imediată. Dar subiectul de mai sus e serios și urmărirea lui până la capăt ar demonstra că liberalii privesc temele constituționale cu toată gravitatea pe care acestea o pretind. Într-un regim constituțional, cel care adoptă o poziție exclusiv pragmatică, relativizantă și neglijentă, nu va fi niciodată un interlocutor politic de nădejde. Prin urmare s-ar impune ca PNL să ducă dezbaterea aceasta până la capăt, indiferent de deznodământul ei. Opoziția are dreptate în ce privește fondul problemei și nu trebuie să se lase descurajată de un sofism.