Ameninţări cu războiul

Tonul autorităţilor de la Moscova şi de la Tbilisi s-a înăsprit simţitor, după ce Rusia şi-a întărit masiv prezenţa militară în Abhazia.

Efectivele celor 1800 de militari ruşi staţionaţi din 1994 încoace, în Abhazia, ca trupe de pace, au fost suplimentate cu o treime, relevă surse neoficiale gruzine. E vorba de pregătiri de război, se mai afirmă în regiune, unde jocul cu focul ia proporţii din ce în ce mai ameninţătoare.

Deşi ambele părţi susţin că doresc soluţionarea paşnică a problemei abhaze, în sfera declaraţiilor belicoase Rusia şi Georgia se supralicitează reciproc. Încât conflictul lor, aprins de năzuinţa spre independenţă a gruzinilor, a atins o anvergură fără precedent şi ar putea depăşi în curând stadiul tăioaselor dueluri retorice.

Mărul discordiei îl constituie în prezent controlul asupra teritoriului abhaz, pentru care ambele părţi se arată gata să-şi asume chiar şi o confruntare armată.

Liderii Abhaziei, o republică separatistă de pe teritoriul Georgiei se bucură, ca şi cei ai Transnistriei, de susţinerea Moscovei, pentru ambiţiile lor secesioniste. Deşi de iure, ar trebui să se afle sub controlul oficialităţilor de la Tbilisi, separatiştii abhazi sunt de facto, ca şi omologii lor transnistreni, independenţi de guvernul lor central. Mai puţin independenţi sunt ei însă de patronajul Kremlinului, devreme ce teritoriul abhaz s-a transformat, ca şi cel al Osetiei de sud, situat de asemenea în Georgia, într-un protectorat rusesc.

Spre a pedepsi Georgia pentru orientarea ei prooccidentală şi aspiraţiile ei de includere în alianţa nordatlantică, Rusia a anunţat recent că „intenţionează să-şi intensifice relaţiile cu Abhazia”.

A urmat doborârea de către aviaţia militară rusă staţionată în Abhazia a unei avion georgian fără pilot. Apoi tensiunile au continuat să sporească zilnic într-un mod perceptibil. Cele două părţi se acuză mutual de instigare la război. Conform separatiştilor abhazi, „partea georgiană şi-a întărit prezenţa militară în regiune, dublîndu-şi trupele faţă de efectivele permise”. Potrivit unui reprezentant abhaz, s-ar afla în prezent în zonă 3.000 de combatanţi gruzini. In plus, Georgia ar fi transferat miercuri, în strâmtoarea Kodori 8 obuziere, ceea ce n-ar trăda tocmai „intenţii paşnice din partea autorităţilor georgiene”.

Defileul Kodori e singura zonă din Abhazia controlată încă de trupele georgiene şi face parte din zona de securitate dintre cele două părţi, care, potrivit acordurilor în vigoare, ar trebui să fie demilitarizată.

Nervozitatea s-a accentuat şi la Moscova, care a anunţat că în cazul unei agresiuni asupra Abhaziei, îi va acorda ajutor militar. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe rus a declarat că, date fiind demersurile „destabilizatoare” ale Georgiei ar fi „stringent necesară întărirea trupelor de pace ale CSI”.

În reacţie, Georgia a respins categoric învinuirile ruseşti, reliefînd că acuzele Moscovei fac parte dintr-o campanie de dezinformare lansată şi orchestrată de Rusia, cu scopul amplificării tensiunilor. Tbilisi mai relevă că Moscova urmăreşte anexarea regiunii. Ca atare, Georgia a cerut ajutorul alianţei nord-atlantice.