Amenințarea rusă obligă NATO și UE la front comun

Miniștrii europeni ai Apărării și de Externe sunt zilele acestea la București. Discuțiile informale vin în contextul unei Rusii tot mai provocatoare la marginea de est a UE și NATO.

Reuniunea de la București a miniștrilor europeni ai Apărării are loc cu câteva ore înainte ca partenerul transatlantic al Uniunii Europene, Statele Unite, să se retragă din acordul privind sistemele nucleare cu rază medie de acțiune, convenit cu Uniunea Sovietică în urmă cu 32 de ani. Este un răspuns al Statelor Unite la manevrele militare necontrolabile ale Kremlinului. Iar Pentagonul este decis să ducă avertismentul la bun sfârșit, un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării declarând recent că nimeni de la Washington nu este dispus să creadă că Moscova se va conforma în câteva zile.

Între cele două superputeri nucleare, întregul continent a beneficiat de-a lungul ultimelor decenii de prevederile acestui armistițiu atomic, fără să fie parte a lui. Europenii sunt însă beneficiari ai întregului angrenaj de securitate pus la cale de Statele Unite prin Alianța Nord-Atlantică iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut să amintească, în mesajul transmis la sosirea în capitala României, de costurile acestei securități: „După Brexit, 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vor fi susținute de state din afara Uniunii Europene. Iar trei din cele patru grupuri de luptă desfășurate în estul Alianței vor fi coordonate de țări din afara UE”.

Chiar dacă de la Casa Albă semnalele sunt cât se poate de confuze în această perioadă, mesajul lui Stoltenberg la întâlnirea cu șefii armatelor europene este clar: „Uniunea Europeană este importantă, dar nu este un înlocuitor al unității transatlantice. Două războaie mondiale și unul rece ne arată că Statele Unite și Europa trebuie să stea împreună și să înfruntăm împreună provocările”. Eforturile de apărare ale comunității europene nu trebuie să fie în competiție cu Alianța Nord-Atlantică, ci să vină în completarea acesteia. „Uniunea Europeană nu poate sub nici o formă să înlocuiască NATO”, a adăugat danezul care se ocupă de afacerile curente al Alianței. „E un motiv de mândrie pentru mine faptul că am reușit în egală măsură să întărim apărarea comună a Uniunii Europene și cooperarea dintre UE și NATO”, a punctat, la rândul său, Înaltul Reprezentant European pentru Politici Externe și de securitate, Federica Mogherini, venită la București atât pentru întâlnirea cu miniștrii Apărării, cât și pentru cea cu șefii diplomațiilor comunitare, care se desfășoară una în prelungirea celeilalte.

Atunci când a anunțat că rachetele sale pot purta încărcătură atomică și pot lovi orașe europene, Moscova a încălcat înțelegerile privind arsenalul nuclear convenite în anii Războiului Rece. „Rusia este responsabilă pentru că acest tratat este în pericol: Statele Unite au anunțat în decembrie că se vor retrage din acest tratat într-o perioadă de 60 de zile, dacă Rusia nu revine într-un mod verificabil la regulile acordului”, a precizat Stoltenberg, amintind că avertismentul american expiră în acest sfârșit de săptămână. În absența acestui tratat, lumea va trebui să trăiască în teama generată de arsenalul rusesc, greu de detectat și mobil, ceea ce subminează securitatea europeană.

În cea de-a doua zi vine rândul miniștrilor de Externe să discute la București, iar invitat de Federica Mogherini și de ministrul român Teodor Meleșcanu, la reuniunea informală de tip Gymnich, este șeful diplomației de la Ankara, Mevlut Cavusoglu. Este așteptată o poziție comună europeană privind Venezuela, dar și o serie de mesaje clare pentru țările din Balcanii de Vest care aspiră la statutul de membru al UE. În fine, relația cu Beijingul nu poate lipsi din preocupările rundei diplomatice informale de la București, într-un moment în care se amplifică tensiunile comerciale dintre Statele Unite cu China și Rusia.

Mai mult pe aceeaşi temă

România | 17h în urmă

OUG-urile şi complicii

Vocile celorlalţi | 05.02.2019

UE ii declara razboi deschis lui Tudorel Toader