America şi islamismul la zece ani de-atunci

Zece ani de la atentatele de la 11 septembrie şi deteriorarea galopantă a situaţiei din Orientul Mijlociu, după luarea cu asalt a ambasadei israeliene din capitala egipteană şi radicalizarea anti-sionistă a guvernului islamist al Turciei - iată două din principalele subiecte ale presei apusene. 

Süddeutsche Zeitung mai deplânge situaţia romilor din estul şi sud-estul continentului, situaţie agravată în Cehia nu doar de populism ci şi de paiele puse pe foc de extremiştii de dreapta. Comentând violenţele comise de neonaziştii cehi, ziarul  bavarez semnalează necesitatea intervenţiei masive a poliţiei împotriva extremiştilor şi relevă totodată că „toată lumea ştie că asemenea recurs la forţă nu poate constitui o soluţie pe termen lung”.

Interpretările atentatelor care au însângerat SUA la nine/eleven, acum exact un deceniu şi ale bilanţului anilor scurşi de atunci sunt cum nu se poate mai divergente. Comentariile pe această temă depind în bună măsură de imaginile prevalente şi de orientările politice ale ziarelor care le publică. 

Mulţi editorialişti contrazic estimarea preşedintelui Obama, potrivit căreia SUA ar fi ieşit mai puternice din confruntarea cu islamismul militant care a lovit America la 11 septembrie 2001.

Maerkische Allgemeine comentează imaginea tatălui îngenuncheat care-şi întinde mâna spre a atinge locul însemnat cu numele băiatului său ucis de terorişti acum zece ani, „ca şi cum ar încerca din răsputeri să evite să se rupă legătura dintre părinte şi copil. Ce-ar putea oare exprima cu mai multă forţă starea de spirit a Americii? Imaginea naţiunii rănite nu e doar lingvistică”, notează, pe bună dreptate cotidianul est-german. În care mai citim: "Iar asta, chiar dacă, în ajunul comemorărilor, Obama a declarat ceea ce se aştepta din partea unui preşedinte american: că America a triumfat în faţa al Quaidei. Dar în ziua de 11, a evitat asemenea tonuri, ştiind că războiul contra terorismului n-a consolidat America. Pe Obama şi pe compatrioţii săi îi uneşte conştiinţa propriei vulnerabilităţi şi a persistenţei pericolului”.

Alte ziar de stânga, precum, tageszeitung din Berlin, critică dreapta americană, care ar manipula frica de terorism a oamenilor de peste ocean, ori fac bilanţul pierderilor suferite de occidentali în ultimul deceniu.

Ziarul londonez The Independent regretă bunăoară ceea ce afirmă a fi pierderea de către SUA, după atentate, a simpatiei lumii musulmane precum şi îngrădirea în vest a libertăţilor civice. Ziarul promovează şi punerea în circulaţie a mitului, potrivit căruia reacţiile militare ale lui George Bush şi Tony Blair ar fi generat apariţia acelor forţe pe care ar fi vrut să le reprime.  

Pentru ziarul austriac Der Standard, nine/eleven e el mai sângeros atentat terorist din istorie, dar, ar fi, în fond, „o crimă fără mesaj”. Dernieres Nouvelles d'Alsace se opreşte asupra declinului american, dar relevă că această pierdere de viteză e mai degrabă rezultatul concurenţei chineze decât a duşmăniei al Quaidei.

Şi JyllandsPosten din Aarhus notează că Islamismul n-ar mai fi azi un pericol la fel de acut pentru vest cum au fost  nazismul şi comunismul. „Peste decenii istoricii vor prefera, mai degrabă, să remarce schimbările geopolitice produse în acest răstimp cuprins între 2001 şi 2011 datorate prea scumpului stat asistenţial şi apariţiei, pe scena gloabă, a Chinei şi Indiei decât să definească această perioadă în temeiul atentatelor de la 11 septembrie”.

Mai nuanţat vede lucrurile ziarul cehesc Lidove Noviny, care constată că democraţia a putut fi salvată „şi se impune mai nou chiar şi în anumite zone ale lumii arabe. Dar entuziasmul iniţial pentru exportul modelului democratic apusean a pălit între timp fiind înlocuit de o reţinere care frizează defetismul….Occidentul n-a pierdut. Dar altfel arată victoria”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident