Amocul - o fatalitate?

De la amocul unei perechi de elevi de la şcoala Columbine din Littleton, în statul federal american Colorado, s-a scurs un deceniu. Cincisprezece copii şi elevi şi-au pierdut viaţa atunci. Alţi 32 au pierit împuşcaţi de un student al Universităţii Tehnice din Virginia, după doar 8 ani.

Bilanţul acestui din urmă amoc e şi cel mai greu din întreaga istorie americană. Exerciţiile menite să-i ajute pe elevi şi profesori să facă faţă unor astfel de orori fac parte, de atunci încoace, din programa obligatorie a şcolilor americane.

Antrenamentul pentru cazul unui amoc cade în genere în sarcina unor firme de securitate particulare, care-i învaţă pe copii şi pedagogi cum să se salveze sărind pe geam, cum să utilizeze culoarele din pivniţe, ori ieşirile de incendiu spre a se pune la adăpost de urgia unui asasin cuprins de criză. Şi cum să se baricadeze în clasă. Ori să se ascundă în mod dibaci.

Firmele de securitate le vând şcolilor pachete întregi de măsuri de prevenire, pachete incontestabil foarte profitabile, inclusiv bunăoară detectoare metalice, o aparatură care costă doar ea 30.000 de dolari bucata. Sau aparatură de supraveghere video a incintei şcolilor şi încăperilor ei. Concomitent, în multe şcoli s-au instalat câte un telefon în fiecare clasă.

Ceea ce era şi cazul. Fiindcă, după cu remarca recent un expert indignat, nu puţine brutării şi centre comerciale americane sunt mai bine protejate decât şcolile. "Când se duc la măcelărie ori la antrenament, tinerii constată că la faţa locului e mai multă securitate decât în propria lor şcoală".

Din păcate doar liceele particulare de elită din localităţile şi cartierele foarte prospere îşi pot de regulă permite, financiar, achiziţia celor mai sofisticate sisteme de securitate. Spre a o scoate la capăt ceva mai ieftin, o şcoală texană şi-a instruit corpul didactic, învăţându-i pe toţi profesorii să facă uz de arme de foc. Ceea ce a stârnit aprinse controverse, întrucât producătorii de arme au salutat măsura, în timp ce mulţi elevi şi părinţi pacifişti au respins-o, cerând ca şcolile să rămână zone "libere de arme de foc" şi să-şi amelioreze în schimb cooperarea cu poliţia federală FBI.

Fapt e, că demersurile adoptate în ultimii ani au redus cu 80 la sută violenţa din şcolile americane, după cum a reliefat Arne Weis, purtător de cuvânt al poliţiei din Chicago.

Cu toate acestea nici pe viitor nu se va putea garanta absenţa oricărui risc de amoc. Nu doar pentru că în America este prea lesne să-ţi procuri arme. Ci mai ales pentru că lipseşte încă profilul psihologic unitar care să-i coreleze pe toţi virtualii făptaşi. Astfel că şcolile şi universităţile vor continua să fie zone foarte periclitate.