Anacronisme

Numele României a apărut sîmbătă în mai toate marile ziare germane, evident, în contextul acuzelor de colaborare ilegală cu CIA formulate de raportorul elveţian al Consilului Europei, Dick Marty. Intrucît învinuirle privesc nu doar România şi Polonia, ci şi Germania, fiind respinse categoric de toate cele trei ţări, ziarele nemţeşti manifestă clemenţă. Sueddeutsche Zeitung titrează de pildă, îngăduitor: „Prezumţii în loc de dovezi”. Ziarul de stînga din Muenchen consideră că acum, „speranţa celor revoltaţi de colaboarea europenilor cu serviciile secrete de peste ocean în lupta împotriva terorismului” rezidă în noua majoritate emocrată din congresul american. Din această zonă, scrie ziarul, „riscă să mai apară dezvăluiri compromiţătoare pentru polonezi, români, germani şi italieni”.

Şi cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung publică între ghilimele sintagma „dovezi pentru închisorile CIA”, referindu-se la presupusele locuri secrete de detenţie din România şi Polonia. Conform cotidianului din Frankfurt, „Marty invocă mărturii confidenţiale din partea unor oficiali şi agenţi secreţi americani, români şi polonezi. Dar juristul elveţian admite că n-a văzut nici un text”, care să conţine bănuitele acorduri secrete dintre SUA şi esteuopeni. Iar Neue Zuercher Zeitung din Elveţia afirmă că „Dick Marty şi-a întemeiat concluziile” prezentate vineri la Consiliul Europei (şi respinse in corpore de autorităţile de la berlin, Varşovia şi Bucureşti), „şi pe evaluarea unor zboruri”.

România e menţionată şi de ziarul berlinez berlinez de stînga TAZ, de această dată pe marginea exceselor comise sîmbătă la Bucureşti împotriva paticipanţilor la marşul homosexualilor.

Principalele cotidiane apusene se ocupă azi de viictoriile categorice ale dreptei în alegerile din Franţa şi Belgia. Editorialiştii germani mai abordează reuniunea creştinilor protestanţi din Germania şi concluziile summitului G-8. Ambele întruniri au abordat aceleaşi teme ale zilei, economia globală, ecologia şi ajutorarea Africii, protestanţii reluînd în „ecou” subiectele dezbătute la Heiligendamm”, relevă Frankfurter Rundschau. Maerkische Oderzeitung deplînge faptul că luteranii din Germania au ignorat în mare măsură fuga propriilor lor credincioşi convertiţi la neoprotestantism. Iar Westfalen-Blatt îl critică sever pe organizatorul întîlnirii bisericeşti care se pronunţase „în favoarea unor negoceri cu teroriştii islamici ai al Quaidei şi cu talibanii”.

Unii analişti consacră spaţii atacurilor declanşate de liderul social-democrat Volker Beck la adresa partnerilor săi de coaliţie guvernamentală, creştin-democraţi. Atacurile sunt menite să lea dea social-democraţilor o gură de aer în condiţiile în care forţele de centru stînga din Germania icnesc sub presiunea unei crescînde mişcări populiste de extremă stînga, relevă Leipziger Volkszeitung.

In ce-i priveşte pe vecinii de la vest, „francezii”, scrie Nordwest-Zeitung, „au optat şi în alegerile legislative pentru marea schimbare, una totală şi necondiţionată, care poartă numele lui Nicolas Sarkozy. Noul preşedinte a obţinut un bilet de liberă trecere pentru cursul său reformator”, mai notează cotidianul german. Sueddeutsche Zeitung evocă „decăderea stîngii franceze”. Iar parizianul Le Figaro vede în masivul succes al formaţiunii sale conservatoare inaugurarea unei Franţe politice noi, de tip anglosaxon, care îşi va fi depăşit fărîmiţarea şi extremismele, „fiind dominată doar de două forţe, una de dreapta şi alta de stînga”.

In fine, Osnabruecker Zeitung, din Germania, relevă „anacronismul” unei Belgii, care, în urma alegerilor, „stă să se scindeze”, întrucît cetăţenii „de limbă flamandă s-au săturat să pompeze an de an miliarde de euro în zonele sărace, de limbă franceză, ale Valoniei”.