1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Anatomia traficului de influenţă

21 august 2009

Preşedintele Traian Băsescu s-a delimitat astăzi categoric de afacerile fratelui său Mircea Băsescu, care devenise acţionar într-o firmă ce urma să intermedieze contracte legate de înzestrarea armatei române.

https://p.dw.com/p/JFv7
Traian Băsescu, nevoit să dea explicaţii pentru fratele săuImagine: Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială

"Dacă fratele meu se mai bagă într-o firmă din asta dubioasă s-ar putea să nu mai candidez", a spus astăzi rîzînd preşedintele Traian Băsescu la Botoşani. El a reuşit să iasă repede din încurcătură graţie mai ales unui comunicat laconic, dar hotărît prin care s-a delimitat de afacerile fratelui său:

„Preşedintele, se spune în comunicat, regretă că un membru al familiei sale este acţionar al unei firme cu activităţi legate de domeniul militar. De asemenea, Presedintele i-a solicitat domnului Mircea Băsescu să renunţe imediat la calitatea de acţionar în respectiva firmă. Şeful statului, se mai spune în încheiere, mulţumeşte mass media pentru semnalarea acestui caz şi regretă situaţia creată“.

Pe scurt, presa a reuşit să scoată la iveală un document abia ieşit de la Registrul Comerţului şi care atestă că fratele preşedintelui Traian Băsescu, Mircea Băsescu este acţionar într-o societate care tocmai şi-a schimbat obiectul de la simple activităţi de turism, la consultanţă în domeniul securităţii şi comerţ cu echipamente militare. Societatea are 5 acţionari: Mircea Băsescu, generalul în rezervă Ion Eftimie Sandu, fost locţiitor al departamentului arme din MApN, Maria Cazacu, fiica directorului Direcţiei Producţiei de Apărare din cadrul Ministerului Economiei, Oiţă Romeo şi Grigore Geamănu, ultimii doi reprezentînd companii americane cu interese în domeniul industriei de armament.

Componenţa acţionariatului arată clar intenţia acestei societăţi de a desfăşura în viitor afaceri legate de înzestrarea cu armament a armatei române.

De la admiterea în NATO şi pînă astăzi autorităţile militare au elaborat multe proiecte privind înzestrarea armatei care au rămas pînă acum în suspensie din criză de fonduri, dar acest lucru nu va continua la nesfîrşit.

Ceea ce a surprins pe toată lumea a fost modul aparent candid în care Aurel Cazacu, activ în industria de armament încă de dinainte de 89, a explicat care este motivul pentru care a fost cooptat fratele preşedintelui. El a spus că i se pare firesc ca o societate de acest tip să cuprindă persoane menite să dea încredere partenerilor de afaceri. Ceea ce lumea spunea în mod folcloric a fost confirmat de un om perfect iniţiat în comerţul de armament.

Dar faptul că marile afaceri au mereu nevoie de o supervizare politică este una din marile constrîngeri din mediul românesc de afaceri.

John Guerry, cel care a coordonat construirea fabricii Nokia de la Jucu de lîngă Cluj, a povestit după ce a plecat din România că ceea ce i s-a părut ciudat este că a trebuit să treacă pe la toţi înalţii demnitari ai ţării şi să vorbească cu însuşi preşedintele ţării, or, pentru o fabrică mai mare pe care a construit-o în SUA nu a fost nevoie să vorbească nici măcar cu primarul. Pur şi simplu nu a avut deloc de a face cu autorităţile politice.

Cine vine să facă afaceri în România ştie aşadar că dacă vrea să aibă succes trebuie să aibă uşi deschise la cel mai înalt nivel. Aşa încît Mircea Băsescu nici nu ar fi trebuit neapărat să vorbească cu preşedintele, ar fi fost suficient să dea doar impresia că a vorbit sau că ar putea vorbi cu acesta.

Piaţa de arme, spunea Aurel Cazacu într-un interviu mai vechi, „este foarte subiectivă“. Or, continuind această afirmaţie se poate spune că, subiectivă fiind, este şi mai uşor manipulabilă.

Se pare că scandalul a încetat totuşi înainte să înceapă cu adevărat. Preşedintele a mai declarat că nu a aflat despre această firmă decît azi-nopate şi a comentat situaţia pe un ton de glumă amară: „De duşmani, a spus el, te poţi apăra, dar este extrem de greu să te aperi de propriul frate“.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz