Angela Merkel doreşte un nou concept strategic pentru NATO

Cancelarul Angela Merkel şi ministrul federal al apărării, Franz Josef Jung, au explicat în faţa Organizaţiei Germano-Atlantice, care sunt provocările cele mai mari.

Stabilizarea situaţiei din Afganistan rămâne, pe plan extern, obiectivul principal al guvernului german. Angela Merkel a subliniat în discursul rostit în faţa Organizaţiei Germano-Atlantice că trupele germane, însumând în prezent până la 4.500 de soldaţi, vor rămâne în Afganistan până când statul va fi stabil şi sigur. Din partea guvernului de la Kabul aşteaptă o poziţie mai hotărâtă - printre altele, în lupta împotriva traficului de droguri.

Cancelarul german a anunţat că va discuta cu Barack Obama în primul rând despre îmbinarea ajutorului militar cu cel civil în Afganistan, fără a menţiona însă temerile germanilor că noul şef de stat american i-ar putea solicita guvernului de la Berlin o suplimentare a contingentului militar în Afganistan sau mutarea trupelor în zona mult mai periculoasă a sudului ţării.

Un alt aspect al relaţiilor transatlantice care trebuie îmbunătăţit, potrivit cancelarului german, este legat de Rusia:

"În relaţia cu Moscova nu există nici o posibilitate de a întrerupe parteneriatul strategic transatlantic. Repet acest lucru mereu şi în discuţiile cu partenerii noştri ruşi. Încercările de acest fel au dat greş timp de decenii întregi şi vor da greş şi pe viitor."

Nici ministrul federal al apărării, Franz Josef Jung, nu a contestat importanţa parteneriatului cu Rusia, dar a criticat atitudinea preşedintelui Medvedev, care a anunţat staţionarea unor rachete la Kaliningrad tocmai în ziua alegerii lui Obama. Potrivit lui Jung, este vorba de un semnal greşit într-un moment inoportun. În acelaşi timp, ministrul german al apărării consideră că discuţiile din Consiliul NATO-Rusia ar trebui reluate, după ce au fost îngheţate în urma războiului din Georgia, iar divergenţele legate de scutul american anti-rachetă trebuie înlăturate cât mai curând:

"Viziunea mea este în continuare aceea de a ajunge în primul rând la o poziţie comună în NATO, pentru că nu ne putem permite să divizăm Europa în problema scutului anti-rachetă, iar în al doilea rând, ar fi bine să ajungem la un consens cu Consiliul NATO-Rusia."

În ceea ce priveşte aspiraţiile Georgiei şi ale Ucrainei de a deveni membre NATO, cancelarul Merkel a declarat fără ocolişuri:

"Ambele ţări pot deveni membre NATO dacă doresc acest lucru şi dacă partenerii NATO sunt de acord. Cred însă, că în prezent, cele două state nu îndeplinesc condiţiile de aderare şi nici nu întrevăd posibilitatea ca ele să le îndeplinească într-un viitor apropiat."

Anul viitor se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea NATO - un motiv în plus ca organizaţia să nu-şi sărbătorească ziua cu un concept strategic vechi de zece ani, a subliniat Merkel, precizând în acest sens:

"Consider că este important ca la următorul summit să fie elaborat un nou concept strategic, care să aducă mai multă claritate în ceea ce priveşte obiectivele viitoare ale NATO în secolul 21."