1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Bun venit în Anul Șobolanului!

Meghan Chua
25 ianuarie 2020

Coronavirusul umbrește serbările de Anul Nou chinezesc. În această zi de sărbătoare, milioane de oameni se întorc la familiile lor. Pe 25 ianurie 2020 începe Anul Șobolanului.

https://p.dw.com/p/3Wnyv
Anul Șobolanului începe pe 25 ianuarie 2020
Anul Șobolanului începe pe 25 ianuarie 2020Imagine: picture-alliance/dpa/H. Hollemann

Noul coronavirus le distruge chinezilor serbările de Anul Nou. În multe locuri, inclusiv la Beijing, festivitățile publice programate pentru această sâmbătă (25.1.2020) au fost anulate. Și unele atracții turistice au fost închise, în urma deciziei autorităților. Guvernul a pus sub carantină metropola Wuhan, unde trăiesc nu mai puțin de 11 milioane de oameni. Coronavirusul a apărut în premieră la Wuhan, aici fiind înregistrate și cele mai multe cazuri de îmbolnăviri.

Metropola Whuan este în carantină
Metropola Whuan este în carantinăImagine: Li Ling

Celebrarea Anului Nou chinezesc se mai numește și Serbarea Primăverii sau a Razelor de Lună. Marchează începutul primăverii și un nou ciclu pentru lună. Chiar dacă și în China, din 1912, este în vigoare calendarul gregorian, fazele lunii (sau calendarul solar-lunar) continuă să stabilească zilele de sărbătoare.

Calendarul chinezesc a apărut în urmă cu aproape 4000 de ani. Pe baza unor calcule legate de lună și soare a fost perfecționată, cu 500 de ani înainte de Hristos, varianta folosită astăzi. Stabilirea unui calendar chinezesc este o chestiune complexă și minuțioasă. Ține cont de datele la care există lună nouă și de poziția soarelui. Spre deosebire de calendarul gregorian, în care fiecare lună are un nume, în calendarul chinezesc lunile sunt numerotate.

După porcul de pământ urmează șobolanul de metal

Doar anii au nume, nu și lunile. Fiecare an se află sub semnul unuia din cele cinci elemente: apă, pământ, foc, metal și lemn. În plus, contează cele 12 semne ale cercului cu animale, un ciclu care se repetă la fiecare 60 de ani.

Dat fiind că cele cinci elemente și animalele au câte o semnificație proprie, numele anului primește atribute simbolice, care definesc desfășurarea următoarelor 12 luni.

În 2020, porcul este înlocuit cu șobolanul în tradiția chineză
În 2020, porcul este înlocuit cu șobolanul în tradiția chinezăImagine: picture-alliance/dpa/M. Schiefelbein

După  ce se termină anul porcului de pământ, pe 25 ianuarie 2020, debutează oficial anul șobolanului de metal. Mai precis, anul șobolanului sub semnul metalului. Este considerat ca fiind un an plin de ambiții. Oamenii născuți în semnul șobolanului sunt considerați harnici, creativi și inteligenți.

În mod normal, circa 1,3 miliarde de chinezi marchează acest moment în țară. Acestora li se adaugă 46 de milioane de chinezi, care trăiesc în diaspora, deci și în Asia de Sud-est, Asia de Sud, America, Marea Britanie sau Africa de Sud. Momentul este serbat și în alte țări asiatice, dar sub alte denumiri: Tet în Vietnam, Seollal în Coreea de Sud, Tsagaan Sar în Mongolia și Losar în Tibet.

Cel mai intens sezon de călătorii: "Chunyun"

"Chunyun" se traduce prin "tranzitul primăverii". Numai în anul 2019 au călătorit peste un miliard de chinezi înapoi acasă. Nu se știe câți vor porni spre familii în acest an, pe fundalul epidemiei cauzate de misteriosul coronavirus. Și cetățenii chinezi, care trăiesc dincolo de granițele țării, revin deseori acasă. 

Controale suplimentare la aeroporturi
Controale suplimentare la aeroporturiImagine: picture-alliance/dpa/M. Schiefelbein

Disponibilitatea de a călători este deseori dictată de posibilitățile financiare, iar chinezii care își permit preferă să petreacă sărbătoarea în afara țării. Însă, potrivit unei statistici recente, doar cinci la sută dintre chinezi dețin un pașaport, necesar pentru a călători în străinătate. În 2019, aproape șapte milioane de chinezi au ajuns în Thailanda, Japonia și Indonezia. În orașele chinezești, firmele își închid porțile în această perioadă timp de o săptămână.

Tradiții și obiceiuri

Dintre cele 15 zile de serbări tradiționale, seara de Revelion este considerată cea mai importantă. Familiile și rudele serbează până târziu. Încep cu o cină tradițională, marcând elemente importante ale vieții, precum comunitatea, tradiția și hrana. În timp ce diferențele regionale se regăsesc uneori doar în obișnuințele alimentare, unele obiceiuri sunt respectate de toată lumea. De pildă, casele sunt decorate în culoarea roșie, care este considerată cea mai importantă.