1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Are nevoie România de un general în fruntea guvernului?

25 octombrie 2021

În vremuri normale, democrațiile își țin militarii departe de politică. Un general în fruntea guvernului sugerează că politicul e depășit, că nu mai are resurse și că doar o mână forte mai poate scoate țara din criză.

https://p.dw.com/p/428IP
Nicolae Ciucă alături de Ministrul Apărării al SUA, Lloyd Austin, la București (20 octombrie)
Nicolae Ciucă alături de Ministrul Apărării al SUA, Lloyd Austin, la București (20 octombrie) Imagine: Cristian Cristel/Xinhua News Agency/picture alliance

Dar Nicolae Ciucă, din fotoliul lui de ministru al Apărării, a demonstrat deja în ce fel a putut să gestioneze Armata campania de vaccinare. Generalul în rezervă Nicolae Ciucă a arătat lumii întregi că nu a avut nicio strategie pentru a evita vremurile tragice pe care le traversează acum România. Că nu a știut cum să pregătească apărarea românilor de valul al patrulea al pandemiei. Cum spunea generalul Ike Eisenhower, eroul debarcării în Normandia, „planurile sunt inutile”, dar „planificarea este totul”. Eisenhower a ajuns președinte al SUA după al Doilea Război Mondial într-o conjunctură specială: în primul rând, el și-a demonstrat calitățile pe front, strategiile lui au funcționat, într-un fel, el a fost salvatorul Europei, apoi republicanii au apelat la el în 1952 pentru a-l bloca pe senatorul Robert A. Taft, un izolaționist și un oponent feroce al NATO. În istoria Statelor Unite, alți 12 generali au devenit președinți, toți în circumstanțe speciale și după ce și-au dovedit calitățile în luptă, între ei și George Washington.

Nicolae Ciucă a fost într-adevăr pe front, în Afganistan, în Irak, în Bosnia și Herțegovina, dar nu există niciun fel de date concrete că ar fi câștigat vreo bătălie, că ar fi pregătit-o și ar fi ieșit învingător. Totuși, povești despre vitejia lui au fost spuse, dar numai în presa românească. Generalul a avut grijă să-și creeze propria legendă. El sau altcineva care s-a gândit că ar putea avea un viitor luminos. Așa a apărut aura sa eroică, de mare ajutor în politică, pentru că oamenilor le plac miturile, adoră defilările și muzica militarilor. Uniforma înseamnă putere și credibilitate pentru votantul simplu. De altfel, un sondaj recent arată că Armata e pe primul loc în topul încrederii românilor cu 70% (INSCOP, iunie 2021), urmată de Biserică (64%). În schimb, pe instituțiile care stau la baza oricărui stat democratic, românii nu dau prea mulți bani, Parlamentul se află în coada clasamentului cu o credibilitate de numai 12%, iar guvernul cu 17%. Tendința spre autoritarism e clară. De altfel, o cercetare din 2018 făcută de International Republican Institute preciza că peste jumătate dintre români considerau că țara ar trebui condusă cu mână forte de un lider care poate face tot ceea ce e nevoie pentru România fără aprobarea parlamentului.

Probabil că generalul Ciucă nu are astfel de intenții, dar reflexul lui de militar este să asculte comenzile care vin de sus și să le execute. De unde de sus? De la șeful statului? Din alte zone militarizate?

În plus, ca orice ofițer e obișnuit să dea ordine, iar ordinele lui să fie puse în practică imediat. Cei care au lucrat cu el în scurta perioadă în care a mai fost premier interimar (7 decembrie  – 23 decembrie 2020) au vorbit în discuții private despre felul în care ar fi început militarizarea guvernului. Sigur, totul pentru o mai bună eficiență.

Democrația nu e, însă, un sistem eficient, tocmai pentru că deciziile se iau prin consultări și consens. Ca ministru al Apărării, Nicolae Ciucă a avut la dispoziție jumătate de an să le dea dispoziții subordonaților săi pentru prevenirea crizei în care află azi țara, dar fie nu a făcut-o, fie planurile lui nu au fost executate. Indiferent de situație, generalul a eșuat. Și atunci, de ce s-ar baza președintele Klaus Iohannis pe cineva care nu a știut ce să facă pentru a-i apăra pe români? Fiindcă e loial? Fiindcă nu-i iese din cuvânt? Fiindcă în partida de șah pe care a jucat-o pe spezele cetățenilor țării, nu a știut să gândească mai multe mutări înainte? Fiindcă nu a știut să planifice și a fost înghesuit în colțul tablei, nu mai are soluții și a ajuns în situația să sacrifice totul?

Klaus Iohannis avea în față patru ani cu un guvern format din partide pro-atlantiste și potențial reformiste, cu un PSD moderat în opoziție. Avea șansa istorică să facă schimbări mari. La sfârșitul celor patru ani, urmau alegeri parlamentare și prezidențiale în același timp, deci putea planifica o coaliție care să susțină un lider integru pentru Cotroceni, care să continue ceea ce începuse el. În schimb, președintele a făcut praf mai întâi guvernarea, apoi partidul, în cele din urmă a trebuit să-l sacrifice și pe Florin Cîțu. Mai rămâne să-și taie singur craca de sub picioare. Generalul Ciucă s-ar putea să-l ajute.

La Bruxelles mulți au început să se întrebe, cum e posibil ca Președintele României, văzut ca un democrat în adevăratul sens al cuvântului, să aducă în fruntea guvernului un general? Și mai ales ce intenții are? Se pregătește România de război? Așteaptă o invazie? Sau Nicolae Ciucă e răsplătit pentru morțile nesfârșite, pe care nu a reușit să le evite, când a avut pe mână întreaga responsabilitate a campaniei de vaccinare? 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.