Atilla Korodi: Investitorii câştigă, din păcate, în detrimentul mediului

În spatele unor formulări ostil de sterile se încearcă identificarea unor soluţii specifice de progres, ţinând cont de limitele, de orice natură, a resurselor româneşti. Până la finalizarea documentului şi trecerea lui prin furcile caudine ale unei dezbateri publice, practica de zi cu zi dovedeşte că însuşi conceptul de strategie pare lipsit de susţinere, în România.

Voinţa politică este principalul ingredient ce lipseşte pentru ca o strategie de dezvoltare durabilă să prindă substanţă în societatea românească. Nu mai departe de miezul acestei săptămâni, mai multe tabere parlamentare au aruncat în derizoriu, atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senat, dezbaterile pe marginea unei legi ce interzicea recursul la cianură în minerit. Ministrul Mediului, Atilla Korodi, crede că votul parlamentarilor social-democraţi şi democrat-liberali a fost unul cu dedicaţie: „Foarte mare dezamăgire, ieri în Parlament. Şi sunt convins că numai şi numai bazându-se pe Roşia Montană, Comisia pentru Industrii nu a sprijinit proiectul de lege ce interzicea utilizarea cianurii în exploatările miniere, mai ales că la ora actuală nu mai exista nici o altă exploatare viabilă care să depindă de această substanţă chimică. Nu voi accepta să trecem de litera legii în domeniul autorizărilor, pentru a da drumul acestei investiţii”.

De câţiva ani, arii din suprafaţa României sunt supuse unui lent proces de deşertificare. Până la punerea în practică a unor soluţii ne întoarcem iarăşi la voinţa politică. Ministrul Korodi: „Codul silvic aflat în dezbaterea Parlamentului nu ne avantajează deloc din punctul de vedere al mediului. Visez să am Ministerul Pădurilor împreună cu Mediul. A mai fost cândva şi nu a fost o idee proastă”. Caz concret este Dobrogea: „Sunt foarte puţine terenuri publice acolo, sunt foarte multe terenuri private. Dorim să finanţăm anual cu 40 de milioane de euro proprietari privaţi şi asociaţii de proprietari cu proiecte de împădurire”. Poate fi Dobrogea, în schimb, dedicată energiilor neconvenţionale? „În Dobrogea trebuie să lucrăm cu două principii importante: o biodiversitate deosebită – bioregiunea stepică, unică în Europa – şi necesitatea României de a avea parcuri eoliene. Impactul lor poate să deranjeze habitatele de păsări”.

Până la impactul morilor de vânt, habitatul este afectat de intenţiile dezvoltatorilor din turism, cum se întâmplă, chiar zilele acestea, în zona Grindului Chituc. „Nu este normal să se facă o investiţie pentru un drum care nu are nici o legătură – după percepţia mea, ca ministru – cu investiţii de mediu. Vreau să stopăm şi dacă avem doar 1% semnale că scopurile sunt altele decât cele de mediu. Nu cred că într-o zonă strict protejată o investiţie într-un drum este foarte normală”.

Este legea mai puternică decât cei care o încalcă? Până acum, experienţa Bucureştilor demonstrează contrariul. „Din punctul meu de vedere, la ora actuală câştigă, din păcate, cel care vrea să facă investiţie, pentru că nu s-au delimitat zonele în care nu se vor face investiţii. Avem o şansă, prin ordonanţa de urgenţă care interzice construirea în spaţii verzi. Destul de multe terenuri pe marginea Bucureştiului au fost incluse ca şi spaţii verzi. Acelea nu vor fi utilizate pentru altceva. Chiar dacă sunt câmp agricol, vor fi împădurite şi vor rămâne aşa. Şi să sperăm că vom avea şi posibilitatea ca aceia care încalcă legea să intre pe procedură penală”.

Ministrul Atilla Korodi, care, de felul său, se declară un pesimist din principiu, pentru a avea, la final, surprize mai plăcute.