Atragerea investițiilor în Moldova

Majorarea investițiilor străine, punct permanent prezent în agenda politică, se bucură de tot mai puțină atenție. Fiind declarat obiectiv cheie, investițiile pierd din valoare în comparație cu problemele actuale cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova.

Frica constantă

Realitatea investițională în Republica Moldova este obscură. De ce? "Pentru că climatul este nefavorabil pentru investiții, atât mari, cât și mici", explică Valeriu Prohnițchi, directorul de programe al Centrului Analitic Independent Expert-Grup. Investitorii mari sunt sceptici datorită corupției omniprezente din sistem, a incertitudinilor politice și a eventualelor riscuri la adresa proprietății private. Investitorii mici în special sunt îngrijorați de costurile mari de finanțare a investițiilor, anume de dobânzile mari, de presiunea administrativă exagerată, inclusiv cauzată de multiplele verificări abuzive din partea organelor de control. Un alt factor, care-i sperie în egală măsură și pe unii, și pe alții, este instabilitatea fiscală și regulatorie.

Incertitudinea evoluției conflictului din Estul Ucrainei creează un fundal de agravare a situației economice, iar prezența conflictelor interne este și mai dăunătoare pentru dezvoltarea mediului de afaceri. "Dacă anumite neînțelegeri între Chișinău și Comrat pot fi rezolvate în mod civilizat, în limitele legii, privind statutul special al UTA Găgăuzia și al Constituției, atunci în ceea ce privește conflictul cu Transnistria - el are un mare impact negativ asupra climatului investițional, deoarece amplifică riscurile de țară și majorează costurile de finanțare internațională pentru Republica Moldova", a comentat Valeriu Prohnițchi pentru DW.

Încredere pierdută

În afară de instabilitatea politică prelungită trebuie să ținem cont și de conflictele elitare care n-au cum să nu-i deranjeze pe investitorii străini, spune expertul.

"În ultimii ani am fost martorii unei serii de precedente, când politicienii au încercat să instituie ‘tutelă’ asupra unor companii străine, s-au orchestrat preluări corporative ostile și aceasta s-a soldat cu scandaluri majore care au știrbit din bruma de încredere față de Moldova", a menționat Valeriu Prohnițchi.

Investiții prin scheme dubioase

Dacă în ultimii cinci ani în R. Moldova au apărut companii noi cu capital străin din România, Italia, Turcia, atunci Federația Rusă, care până în 2006 a fost cel mai mare investitor al Moldovei, în prezent nu intră nici măcar în componența a 4-5 parteneri investiționali, spune expertul economic Roman Chircă.

”Acest lucru se întâmplă, posibil, datorită faptului că acele entități care sunt de origine din Federația Rusă investesc prin firme offshore și nu se declară ca fiind de origine rusească. Pe de altă parte, aceste persoane chiar prin diferite scheme dubioase obțin anumite active fără a face careva investiții în aceste afaceri, mai degrabă aici vedem un trafic de corupție politică care se exprimă în posedarea acestor active", explică expertul.

Exemple sunt multe – de la cazul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău până la modul în care "Vnesheconombank” (VEB), o corporație de stat rusească, a deținut circa 20% din activele Băncii de Economii a Moldovei(BEM), procurând acțiuni la o valoare nominală de 5 lei, când în realitate valoarea activelor nete era de minimum 35-40 de lei.

Așteptările investiționale

Conform rapoartelor și analizelor financiare făcute de Institulul Economiei de Piață, așteptările investiționale pentru anul 2016 sunt de natură negativă. Pe lângă micșorarea ritmului de integrare europeană și existența unei coaliții guvernamentale extrem de fragile, criza din sectorul bancar a scumpit costurile invesițiilor și a dus la amânarea marilor proiecte care erau planificate pentru anii 2015-2016. Față de 2014 toți acești factori trezesc mai curând îngrijorări la investitori. După scandalul de la BEM mulți din ei nu consideră Republica Moldova ca un potențial loc pentru investiții.

"Din păcate Moldova nici nu s-a dezvoltat pe cale investițională, a fost mai degrabă o paradigmă de dezvoltare bazată pe import și pe mijloacele care vin din partea migranților. De altfel nu se observă o amplificare a ritmului reformelor, nu există claritate și convingerea de a aduce aceste reforme până la capăt, ceea ce provoacă critici din partea principalilor parteneri de dezvoltare, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii", a conchis Roman Chircă.

Excepții există

Totuși, nu toți sunt dezamăgiți de potențialul Republicii Moldova. Pe 16 octombrie 2015, fostul președintele al Parlamentului și ex-ambasador al RM în Germania, Igor Corman a făcut oficial declarația privind plecarea sa din politică pentru a se implica într-un proiect investițional străin. În acest fel, democratul a renunțat la funcția de deputat și își face debutul în activitatea antreprenorială.

”Încep un nou capitol în viață. Mă dedic în modul cel mai direct domeniului respectiv. Îl vom dezvolta în următorii ani, acest pas presupune și renunțarea la activitatea de deputat”, a declarat Corman de la tribuna Parlamentului.

Asemenea proiecte vor avea rezonanță și vor atrage investiții majore străine în economia moldovenească, doar atunci când și sistemul politic va fi unul stabil, iar controlul asupra corupției și dezvoltării sistemului financiar va fi unul eficient și nu superficial.